Shalom Haverim

Torah, Tefilá & Tradición Sefaradí · Yonah Productions NY
Parashá: Chukat · חֻקַּת Lectura: Bamidbar 19:1 – 22:1 Haftará: Shoftim (Jueces) 11:1–33 Semana: 21–27 Junio 2026

פָּרָשַׁת חֻקַּת

Parașat Chukat · Lectura Completă

7 Aliyot + Maftir + Haftará · Bamidbar 19:1–22:1 · Shoftim 11:1–33
רִאשׁוֹן Aliyá 1 · Rishon Bamidbar 19:1–17
🎧 Audio · Aliyá 1 · Rishon audio/ro/aliya-1.mp3
#
עברית · Ebraică
Transliterație
Română
בְּמִדְבַּר 19 · Bamidbar 19
1
וַיְדַבֵּר יְהוָה אֶל־מֹשֶׁה וְאֶל־אַהֲרֹן לֵאמֹר׃
vaydabeir Adonoy el mosheh v'el aharon leimor
Cel Veșnic a vorbit lui Moise și lui Aaron, zicând:
2
זֹאת חֻקַּת הַתּוֹרָה אֲשֶׁר־צִוָּה יְהוָה לֵאמֹר דַּבֵּר אֶל־בְּנֵי יִשְׂרָאֵל וְיִקְחוּ אֵלֶיךָ פָרָה אֲדֻמָּה תְּמִימָה אֲשֶׁר אֵין־בָּהּ מוּם אֲשֶׁר לֹא־עָלָה עָלֶיהָ עֹל׃
zos chukas hatoroh asher tzivoh Adonoy leimor dabeir el b'nei yisroeil v'yikchu eilecho poroh adumoh t'mimoh asher ein boh mum asher lo oloh oleho ol
Aceasta este rânduiala legii pe care a poruncit-o Cel Veșnic, zicând: Spune fiilor lui Israel să-ți aducă o vacă roșie, fără cusur, fără meteahnă și care n-a purtat niciodată jug.
3
וּנְתַתֶּם אֹתָהּ אֶל־אֶלְעָזָר הַכֹּהֵן וְהוֹצִיא אֹתָהּ אֶל־מִחוּץ לַמַּחֲנֶה וְשָׁחַט אֹתָהּ לְפָנָיו׃
unsatem osoh el elozor hakohein v'hotzi osoh el michutz lamachaneh v'shochat osoh l'fonov
S-o dați preotului Eleazar, care o va scoate afară din tabără și o va înjunghia înaintea lui.
4
וְלָקַח אֶלְעָזָר הַכֹּהֵן מִדָּמָהּ בְּאֶצְבָּעוֹ וְהִזָּה אֶל־נֹכַח פְּנֵי אֹהֶל־מוֹעֵד מִדָּמָהּ שֶׁבַע פְּעָמִים׃
v'lokach elozor hakohein midomoh b'etzbo'o v'hizoh el nochach p'nei ohel mo'eid midomoh sheva p'omim
Preotul Eleazar va lua din sângele ei cu degetul și va stropi de șapte ori cu sângele ei spre partea din față a Cortului Întâlnirii.
5
וְשָׂרַף אֶת־הַפָּרָה לְעֵינָיו אֶת־עֹרָהּ וְאֶת־בְּשָׂרָהּ וְאֶת־דָּמָהּ עַל־פִּרְשָׁהּ יִשְׂרֹף׃
v'soraf es haporoh l'einov es oroh v'es b'soroh v'es domoh al pirshoh yisrof
Vaca să fie arsă sub ochii lui; pielea, carnea și sângele ei să fie arse împreună cu balega ei.
6
וְלָקַח הַכֹּהֵן עֵץ אֶרֶז וְאֵזוֹב וּשְׁנִי תוֹלָעַת וְהִשְׁלִיךְ אֶל־תּוֹךְ שְׂרֵפַת הַפָּרָה׃
v'lokach hakohein eitz erez v'eizov ushni toloas v'hishlich el toch s'reifas haporoh
Preotul va lua lemn de cedru, isop și fir cărămiziu și le va arunca în mijlocul focului în care arde vaca.
7
וְכִבֶּס בְּגָדָיו הַכֹּהֵן וְרָחַץ בְּשָׂרוֹ בַּמַּיִם וְאַחַר יָבוֹא אֶל־הַמַּחֲנֶה וְטָמֵא הַכֹּהֵן עַד־הָעָרֶב׃
v'chibes b'godov hakohein v'rochatz b'soro bamayim v'achar yovo el hamachaneh v'tomei hakohein ad hoorev
Apoi preotul își va spăla hainele și își va scălda trupul în apă, după care va putea intra în tabără; și preotul va fi necurat până seara.
8
וְהַשֹּׂרֵף אֹתָהּ יְכַבֵּס בְּגָדָיו בַּמַּיִם וְרָחַץ בְּשָׂרוֹ בַּמָּיִם וְטָמֵא עַד־הָעָרֶב׃
v'hasoreif osoh y'chabeis b'godov bamayim v'rochatz b'soro bamoyim v'tomei ad hoorev
Cel ce a ars-o își va spăla hainele în apă, își va scălda trupul în apă și va fi necurat până seara.
9
וְאָסַף אִישׁ טָהוֹר אֵת אֵפֶר הַפָּרָה וְהִנִּיחַ מִחוּץ לַמַּחֲנֶה בְּמָקוֹם טָהוֹר וְהָיְתָה לַעֲדַת בְּנֵי־יִשְׂרָאֵל לְמִשְׁמֶרֶת לְמֵי נִדָּה חַטָּאת הִוא׃
v'osaf ish tohor eis eifer haporoh v'hinicha michutz lamachaneh b'mokom tohor v'hoysoh la'adas b'nei yisroeil l'mishmeres l'mei nidoh chatos hiv
Un om curat va strânge cenușa vacii și o va pune afară din tabără, într-un loc curat, și ea va fi păstrată pentru obștea fiilor lui Israel, ca apă de curățire; este o jertfă pentru păcat.
10
וְכִבֶּס הָאֹסֵף אֶת־אֵפֶר הַפָּרָה אֶת־בְּגָדָיו וְטָמֵא עַד־הָעָרֶב וְהָיְתָה לִבְנֵי יִשְׂרָאֵל וְלַגֵּר הַגָּר בְּתוֹכָם לְחֻקַּת עוֹלָם׃
v'chibes hooseif es eifer haporoh es b'godov v'tomei ad hoorev v'hoysoh livnei yisroeil v'lageir hagor b'sochom l'chukas olom
Cel ce a strâns cenușa vacii își va spăla hainele și va fi necurat până seara; aceasta va fi pentru fiii lui Israel și pentru străinul care locuiește printre ei o lege veșnică.
11
הַנֹּגֵעַ בְּמֵת לְכָל־נֶפֶשׁ אָדָם וְטָמֵא שִׁבְעַת יָמִים׃
hanogeia b'meis l'chol nefesh odom v'tomei shivas yomim
Cel ce se va atinge de un mort, de trupul mort al unui om oarecare, va fi necurat șapte zile.
12
הוּא יִתְחַטָּא־בוֹ בַּיּוֹם הַשְּׁלִישִׁי וּבַיּוֹם הַשְּׁבִיעִי יִטְהָר וְאִם־לֹא יִתְחַטָּא בַּיּוֹם הַשְּׁלִישִׁי וּבַיּוֹם הַשְּׁבִיעִי לֹא יִטְהָר׃
hu yischato bo bayom hashlishi uvayom hashvii yithor v'im lo yischato bayom hashlishi uvayom hashvii lo yithor
Să se curățească cu apa aceasta în ziua a treia și în ziua a șaptea, și va fi curat; dar dacă nu se curățește în ziua a treia și în ziua a șaptea, nu va fi curat.
13
כָּל־הַנֹּגֵעַ בְּמֵת בְּנֶפֶשׁ הָאָדָם אֲשֶׁר־יָמוּת וְלֹא יִתְחַטָּא אֶת־מִשְׁכַּן יְהוָה טִמֵּא וְנִכְרְתָה הַנֶּפֶשׁ הַהִוא מִיִּשְׂרָאֵל כִּי מֵי נִדָּה לֹא־זֹרַק עָלָיו טָמֵא יִהְיֶה עוֹד טֻמְאָתוֹ בוֹ׃
kol hanogeia b'meis b'nefesh hoodom asher yomus v'lo yischato es mishkan Adonoy timei v'nichr'soh hanefesh hahiv miyisroeil ki mei nidoh lo zorak olov tomei yihyeh od tumoso bo
Oricine se va atinge de un mort, de trupul unui om care a murit, și nu se va curăți, a spurcat locașul Celui Veșnic; sufletul acela va fi nimicit din mijlocul lui Israel, căci apa de curățire n-a fost stropită asupra lui; necurat este, necurăția lui este încă pe el.
14
זֹאת הַתּוֹרָה אָדָם כִּי־יָמוּת בְּאֹהֶל כָּל־הַבָּא אֶל־הָאֹהֶל וְכָל־אֲשֶׁר בָּאֹהֶל יִטְמָא שִׁבְעַת יָמִים׃
zos hatoroh odom ki yomus b'ohel kol habo el ho'ohel v'chol asher boohel yitmo shivas yomim
Aceasta este legea: când un om va muri într-un cort, oricine va intra în cort și tot ce este în cort va fi necurat șapte zile.
15
וְכֹל כְּלִי פָתוּחַ אֲשֶׁר אֵין־צָמִיד פָּתִיל עָלָיו טָמֵא הוּא׃
v'chol k'li posucha asher ein tzomid posil olov tomei hu
Orice vas deschis, care n-are capac legat strâns pe el, este necurat.
16
וְכֹל אֲשֶׁר־יִגַּע עַל־פְּנֵי הַשָּׂדֶה בַּחֲלַל־חֶרֶב אוֹ בְמֵת אוֹ־בְעֶצֶם אָדָם אוֹ בְקָבֶר יִטְמָא שִׁבְעַת יָמִים׃
v'chol asher yiga al p'nei hasodeh bachalal cherev o b'meis o b'etzem odom o b'kover yitmo shivas yomim
Și oricine se va atinge, pe câmp deschis, de cel ucis cu sabia, sau de un mort, sau de osul unui om, sau de un mormânt, va fi necurat șapte zile.
17
וְלָקְחוּ לַטָּמֵא מֵעֲפַר שְׂרֵפַת הַחַטָּאת וְנָתַן עָלָיו מַיִם חַיִּים אֶל־כֶּלִי׃
v'lokchu latomei mei'afar s'reifas hachatos v'nosan olov mayim chayim el keli
Pentru cel necurat să ia din cenușa jertfei arse pentru păcat și să toarne peste ea apă vie într-un vas.
שֵׁנִי Aliyá 2 · Sheni Bamidbar 19:18–20:6
🎧 Audio · Aliyá 2 · Sheni audio/ro/aliya-2.mp3
#
עברית · Ebraică
Transliterație
Română
בְּמִדְבַּר 19 · Bamidbar 19
18
וְלָקַח אֵזוֹב וְטָבַל בַּמַּיִם אִישׁ טָהוֹר וְהִזָּה עַל־הָאֹהֶל וְעַל־כָּל־הַכֵּלִים וְעַל־הַנְּפָשׁוֹת אֲשֶׁר הָיוּ־שָׁם וְעַל־הַנֹּגֵעַ בַּעֶצֶם אוֹ בֶחָלָל אוֹ בַמֵּת אוֹ בַקָּבֶר׃
v'lokach eizov v'toval bamayim ish tohor v'hizoh al ho'ohel v'al kol hakeilim v'al han'foshos asher hoyu shom v'al hanogeia ba'etzem o vecholol o bameis o bakover
Un om curat va lua isop, îl va înmuia în apă și va stropi cortul, toate vasele și pe toți cei ce se aflau acolo, precum și pe cel ce s-a atins de un os, de cel ucis, de un mort sau de un mormânt.
19
וְהִזָּה הַטָּהֹר עַל־הַטָּמֵא בַּיּוֹם הַשְּׁלִישִׁי וּבַיּוֹם הַשְּׁבִיעִי וְחִטְּאוֹ בַּיּוֹם הַשְּׁבִיעִי וְכִבֶּס בְּגָדָיו וְרָחַץ בַּמַּיִם וְטָהֵר בָּעָרֶב׃
v'hizoh hatohor al hatomei bayom hashlishi uvayom hashvii v'chito bayom hashvii v'chibes b'godov v'rochatz bamayim v'toheir boorev
Cel curat va stropi pe cel necurat în ziua a treia și în ziua a șaptea; și în ziua a șaptea îl va curăți; el își va spăla hainele, se va scălda în apă și va fi curat seara.
20
וְאִישׁ אֲשֶׁר־יִטְמָא וְלֹא יִתְחַטָּא וְנִכְרְתָה הַנֶּפֶשׁ הַהִוא מִתּוֹךְ הַקָּהָל כִּי אֶת־מִקְדַּשׁ יְהוָה טִמֵּא מֵי נִדָּה לֹא־זֹרַק עָלָיו טָמֵא הוּא׃
v'ish asher yitmo v'lo yischato v'nichr'soh hanefesh hahiv mitoch hakohol ki es mikdash Adonoy timei mei nidoh lo zorak olov tomei hu
Iar omul care va fi necurat și nu se va curăți, sufletul acela va fi nimicit din mijlocul obștii, căci a spurcat Sfântul Lăcaș al Celui Veșnic; apa de curățire n-a fost stropită asupra lui: este necurat.
21
וְהָיְתָה לָּהֶם לְחֻקַּת עוֹלָם וּמַזֵּה מֵי־הַנִּדָּה יְכַבֵּס בְּגָדָיו וְהַנֹּגֵעַ בְּמֵי הַנִּדָּה יִטְמָא עַד־הָעָרֶב׃
v'hoysoh lohem l'chukas olom umazeih mei hanidoh y'chabeis b'godov v'hanogeia b'mei hanidoh yitmo ad hoorev
Aceasta va fi pentru ei o lege veșnică; cel ce stropește apa de curățire își va spăla hainele, iar cel ce se atinge de apa de curățire va fi necurat până seara.
22
וְכֹל אֲשֶׁר־יִגַּע־בּוֹ הַטָּמֵא יִטְמָא וְהַנֶּפֶשׁ הַנֹּגַעַת תִּטְמָא עַד־הָעָרֶב׃
v'chol asher yiga bo hatomei yitmo v'hanefesh hanogaas titmo ad hoorev
Tot ce va atinge cel necurat va fi necurat; și sufletul care se va atinge de el va fi necurat până seara.
בְּמִדְבַּר 20 · Bamidbar 20
1
וַיָּבֹאוּ בְנֵי־יִשְׂרָאֵל כָּל־הָעֵדָה מִדְבַּר־צִן בַּחֹדֶשׁ הָרִאשׁוֹן וַיֵּשֶׁב הָעָם בְּקָדֵשׁ וַתָּמָת שָׁם מִרְיָם וַתִּקָּבֵר שָׁם׃
vayovou b'nei yisroeil kol ho'eidoh midbar tzin bachodesh horishon vayeishev ho'om b'kodeish vatomos shom miryom vatikoveir shom
Fiii lui Israel, toată obștea, au ajuns în pustia Țin, în luna întâi; și poporul a rămas la Cades; acolo a murit Miriam și acolo a fost îngropată.
2
וְלֹא־הָיָה מַיִם לָעֵדָה וַיִּקָּהֲלוּ עַל־מֹשֶׁה וְעַל־אַהֲרֹן׃
v'lo hoyoh mayim lo'eidoh vayikohalu al mosheh v'al aharon
Nu era apă pentru obște; și s-au adunat împotriva lui Moise și împotriva lui Aaron.
3
וַיָּרֶב הָעָם עִם־מֹשֶׁה וַיֹּאמְרוּ לֵאמֹר וְלוּ גָוַעְנוּ בִּגְוַע אַחֵינוּ לִפְנֵי יְהוָה׃
vayorev ho'om im mosheh vayomru leimor v'lu govanu bigva acheinu lifnei Adonoy
Poporul s-a certat cu Moise și a zis: “O, de am fi pierit când au pierit frații noștri înaintea Celui Veșnic!
4
וְלָמָה הֲבֵאתֶם אֶת־קְהַל יְהוָה אֶל־הַמִּדְבָּר הַזֶּה לָמוּת שָׁם אֲנַחְנוּ וּבְעִירֵנוּ׃
v'lomoh haveisem es k'hal Adonoy el hamidbor hazeh lomus shom anachnu uvireinu
De ce ați adus obștea Celui Veșnic în pustia aceasta, ca să murim aici, noi și vitele noastre?
5
וְלָמָה הֶעֱלִיתֻנוּ מִמִּצְרַיִם לְהָבִיא אֹתָנוּ אֶל־הַמָּקוֹם הָרָע הַזֶּה לֹא מְקוֹם זֶרַע וּתְאֵנָה וְגֶפֶן וְרִמּוֹן וּמַיִם אַיִן לִשְׁתּוֹת׃
v'lomoh he'elisunu mimitzrayim l'hovi osonu el hamokom horo hazeh lo m'kom zera us'einoh v'gefen v'rimon umayim ayin lishtos
Și de ce ne-ați scos din Egipt, ca să ne aduceți în acest loc rău? Nu este loc de sămânță, nici de smochine, nici de vie, nici de rodii; și nici apă de băut nu este.”
6
וַיָּבֹא מֹשֶׁה וְאַהֲרֹן מִפְּנֵי הַקָּהָל אֶל־פֶּתַח אֹהֶל מוֹעֵד וַיִּפְּלוּ עַל־פְּנֵיהֶם וַיֵּרָא כְבוֹד־יְהוָה אֲלֵיהֶם׃
vayovo mosheh v'aharon mipnei hakohol el pesach ohel mo'eid vayiplu al p'neihem vayeiro k'vod Adonoy aleihem
Moise și Aaron au plecat dinaintea obștii la ușa Cortului Întâlnirii și au căzut cu fața la pământ; și slava Celui Veșnic li s-a arătat.
שְׁלִישִׁי Aliyá 3 · Shelishí Bamidbar 20:7–13
🎧 Audio · Aliyá 3 · Shelishí audio/ro/aliya-3.mp3
#
עברית · Ebraică
Transliterație
Română
בְּמִדְבַּר 20 · Bamidbar 20
7
וַיְדַבֵּר יְהוָה אֶל־מֹשֶׁה לֵּאמֹר׃
vaydabeir Adonoy el mosheh leimor
Cel Veșnic a vorbit lui Moise, zicând:
8
קַח אֶת־הַמַּטֶּה וְהַקְהֵל אֶת־הָעֵדָה אַתָּה וְאַהֲרֹן אָחִיךָ וְדִבַּרְתֶּם אֶל־הַסֶּלַע לְעֵינֵיהֶם וְנָתַן מֵימָיו וְהוֹצֵאתָ לָהֶם מַיִם מִן־הַסֶּלַע וְהִשְׁקִיתָ אֶת־הָעֵדָה וְאֶת־בְּעִירָם׃
kach es hamateh v'hakheil es ho'eidoh atoh v'aharon ochicho v'dibartem el hasela l'eineihem v'nosan meimov v'hotzeiso lohem mayim min hasela v'hishkiso es ho'eidoh v'es b'irom
“Ia toiagul și adună obștea, tu și fratele tău Aaron, și vorbiți stâncii înaintea ochilor lor, ca să-și dea apa; vei scoate pentru ei apă din stâncă și vei adăpa obștea și vitele lor.”
9
וַיִּקַּח מֹשֶׁה אֶת־הַמַּטֶּה מִלִּפְנֵי יְהוָה כַּאֲשֶׁר צִוָּהוּ׃
vayikach mosheh es hamateh milifnei Adonoy kaasher tzivohu
Moise a luat toiagul dinaintea Celui Veșnic, după cum îi poruncise.
10
וַיַּקְהִלוּ מֹשֶׁה וְאַהֲרֹן אֶת־הַקָּהָל אֶל־פְּנֵי הַסָּלַע וַיֹּאמֶר לָהֶם שִׁמְעוּ־נָא הַמֹּרִים הֲמִן־הַסֶּלַע הַזֶּה נוֹצִיא לָכֶם מָיִם׃
vayakhilu mosheh v'aharon es hakohol el p'nei hasola vayomer lohem shimu no hamorim hamin hasela hazeh notzi lochem moyim
Moise și Aaron au adunat obștea înaintea stâncii și le-a zis: “Ascultați acum, răzvrătiților; oare din stânca aceasta să vă scoatem apă?”
11
וַיָּרֶם מֹשֶׁה אֶת־יָדוֹ וַיַּךְ אֶת־הַסֶּלַע בְּמַטֵּהוּ פַּעֲמָיִם וַיֵּצְאוּ מַיִם רַבִּים וַתֵּשְׁתְּ הָעֵדָה וּבְעִירָם׃
vayorem mosheh es yodo vayach es hasela b'mateihu paamoyim vayeitzu mayim rabim vateisht ho'eidoh uvirom
Moise și-a ridicat mâna și a lovit stânca de două ori cu toiagul; și a ieșit apă din belșug, și a băut obștea și vitele lor.
12
וַיֹּאמֶר יְהוָה אֶל־מֹשֶׁה וְאֶל־אַהֲרֹן יַעַן לֹא־הֶאֱמַנְתֶּם בִּי לְהַקְדִּישֵׁנִי לְעֵינֵי בְּנֵי יִשְׂרָאֵל לָכֵן לֹא תָבִיאוּ אֶת־הַקָּהָל הַזֶּה אֶל־הָאָרֶץ אֲשֶׁר־נָתַתִּי לָהֶם׃
vayomer Adonoy el mosheh v'el aharon yaan lo heemantem bi l'hakdisheini l'einei b'nei yisroeil lochein lo toviu es hakohol hazeh el hooretz asher nosati lohem
Cel Veșnic a zis lui Moise și lui Aaron: “Pentru că nu M-ați crezut, ca să Mă sfințiți înaintea ochilor fiilor lui Israel, de aceea nu veți duce obștea aceasta în țara pe care le-am dat-o.”
13
הֵמָּה מֵי מְרִיבָה אֲשֶׁר־רָבוּ בְנֵי־יִשְׂרָאֵל אֶת־יְהוָה וַיִּקָּדֵשׁ בָּם׃
heimoh mei m'rivoh asher rovu b'nei yisroeil es Adonoy vayikodeish bom
Acestea sunt apele Meriba, unde s-au certat fiii lui Israel cu Cel Veșnic, și El S-a sfințit în mijlocul lor.
רְבִיעִי Aliyá 4 · Revií Bamidbar 20:14–21
🎧 Audio · Aliyá 4 · Revií audio/ro/aliya-4.mp3
#
עברית · Ebraică
Transliterație
Română
בְּמִדְבַּר 20 · Bamidbar 20
14
וַיִּשְׁלַח מֹשֶׁה מַלְאָכִים מִקָּדֵשׁ אֶל־מֶלֶךְ אֱדוֹם כֹּה אָמַר אָחִיךָ יִשְׂרָאֵל אַתָּה יָדַעְתָּ אֵת כָּל־הַתְּלָאָה אֲשֶׁר מְצָאָתְנוּ׃
vayishlach mosheh malochim mikodeish el melech edom koh omar ochicho yisroeil atoh yodato eis kol hatlooh asher m'tzoosnu
Moise a trimis soli din Cades la împăratul Edomului: “Așa zice fratele tău Israel: Tu cunoști toată osteneala care ne-a ajuns;
15
וַיֵּרְדוּ אֲבֹתֵינוּ מִצְרַיְמָה וַנֵּשֶׁב בְּמִצְרַיִם יָמִים רַבִּים וַיָּרֵעוּ לָנוּ מִצְרַיִם וְלַאֲבֹתֵינוּ׃
vayeirdu avoseinu mitzraymoh vaneishev b'mitzrayim yomim rabim vayoreiu lonu mitzrayim v'laavoseinu
cum s-au coborât părinții noștri în Egipt și am locuit în Egipt multă vreme, și egiptenii s-au purtat rău cu noi și cu părinții noștri;
16
וַנִּצְעַק אֶל־יְהוָה וַיִּשְׁמַע קֹלֵנוּ וַיִּשְׁלַח מַלְאָךְ וַיֹּצִאֵנוּ מִמִּצְרָיִם וְהִנֵּה אֲנַחְנוּ בְקָדֵשׁ עִיר קְצֵה גְבוּלֶךָ׃
vanitzak el Adonoy vayishma koleinu vayishlach maloch vayotzieinu mimitzroyim v'hineih anachnu b'kodeish ir k'tzeih g'vulecho
iar când am strigat către Cel Veșnic, El ne-a auzit glasul și a trimis un înger și ne-a scos din Egipt; și iată, suntem la Cades, cetate la marginea hotarului tău.
17
נַעְבְּרָה־נָּא בְאַרְצֶךָ לֹא נַעֲבֹר בְּשָׂדֶה וּבְכֶרֶם וְלֹא נִשְׁתֶּה מֵי בְאֵר דֶּרֶךְ הַמֶּלֶךְ נֵלֵךְ לֹא נִטֶּה יָמִין וּשְׂמֹאול עַד אֲשֶׁר־נַעֲבֹר גְּבוּלֶךָ׃
nabroh no b'artzecho lo naavor b'sodeh uvcherem v'lo nishteh mei b'eir derech hamelech neileich lo niteh yomin usmovl ad asher naavor g'vulecho
Lasă-ne, te rog, să trecem prin țara ta; nu vom trece prin ogor, nici prin vie, nici nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul împărătesc, fără să ne abatem nici la dreapta, nici la stânga, până vom trece hotarul tău.”
18
וַיֹּאמֶר אֵלָיו אֱדוֹם לֹא תַעֲבֹר בִּי פֶּן־בַּחֶרֶב אֵצֵא לִקְרָאתֶךָ׃
vayomer eilov edom lo taavor bi pen bacherev eitzei likrosecho
Edom i-a zis: “Nu vei trece prin țara mea, ca nu cumva să ies cu sabia împotriva ta.”
19
וַיֹּאמְרוּ אֵלָיו בְּנֵי־יִשְׂרָאֵל בַּמְסִלָּה נַעֲלֶה וְאִם־מֵימֶיךָ נִשְׁתֶּה אֲנִי וּמִקְנַי וְנָתַתִּי מִכְרָם רַק אֵין־דָּבָר בְּרַגְלַי אֶעֱבֹרָה׃
vayomru eilov b'nei yisroeil bamsiloh naaleh v'im meimecho nishteh ani umikna v'nosati michrom rak ein dovor b'ragla eevoroh
Fiii lui Israel i-au zis: “Vom merge pe drumul mare; și dacă vom bea din apa ta, eu și vitele mele, voi plăti prețul ei; numai lasă-mă să trec pe jos, nu va fi nicio pagubă.”
20
וַיֹּאמֶר לֹא תַעֲבֹר וַיֵּצֵא אֱדוֹם לִקְרָאתוֹ בְּעַם כָּבֵד וּבְיָד חֲזָקָה׃
vayomer lo taavor vayeitzei edom likroso b'am koveid uvyod chazokoh
Dar el a zis: “Nu vei trece.” Și Edom a ieșit împotriva lui cu mult popor și cu mână puternică.
21
וַיְמָאֵן אֱדוֹם נְתֹן אֶת־יִשְׂרָאֵל עֲבֹר בִּגְבֻלוֹ וַיֵּט יִשְׂרָאֵל מֵעָלָיו׃
vaymoein edom n'son es yisroeil avor bigvulo vayeit yisroeil meiolov
Astfel Edom n-a vrut să dea voie lui Israel să treacă prin hotarul lui; de aceea Israel s-a întors de la el.
חֲמִישִׁי Aliyá 5 · Chamishí Bamidbar 20:22–21:9
🎧 Audio · Aliyá 5 · Chamishí audio/ro/aliya-5.mp3
#
עברית · Ebraică
Transliterație
Română
בְּמִדְבַּר 20 · Bamidbar 20
22
וַיִּסְעוּ מִקָּדֵשׁ וַיָּבֹאוּ בְנֵי־יִשְׂרָאֵל כָּל־הָעֵדָה הֹר הָהָר׃
vayisu mikodeish vayovou b'nei yisroeil kol ho'eidoh hor hohor
Au plecat din Cades; și fiii lui Israel, toată obștea, au ajuns la muntele Hor.
23
וַיֹּאמֶר יְהוָה אֶל־מֹשֶׁה וְאֶל־אַהֲרֹן בְּהֹר הָהָר עַל־גְּבוּל אֶרֶץ־אֱדוֹם לֵאמֹר׃
vayomer Adonoy el mosheh v'el aharon b'hor hohor al g'vul eretz edom leimor
Cel Veșnic a vorbit lui Moise și lui Aaron la muntele Hor, la hotarul țării Edomului, zicând:
24
יֵאָסֵף אַהֲרֹן אֶל־עַמָּיו כִּי לֹא יָבֹא אֶל־הָאָרֶץ אֲשֶׁר נָתַתִּי לִבְנֵי יִשְׂרָאֵל עַל אֲשֶׁר־מְרִיתֶם אֶת־פִּי לְמֵי מְרִיבָה׃
yeioseif aharon el amov ki lo yovo el hooretz asher nosati livnei yisroeil al asher m'risem es pi l'mei m'rivoh
“Aaron va fi adăugat la poporul său, căci nu va intra în țara pe care am dat-o fiilor lui Israel, pentru că v-ați răzvrătit împotriva cuvântului Meu la apele Meriba.
25
קַח אֶת־אַהֲרֹן וְאֶת־אֶלְעָזָר בְּנוֹ וְהַעַל אֹתָם הֹר הָהָר׃
kach es aharon v'es elozor b'no v'haal osom hor hohor
Ia pe Aaron și pe Eleazar, fiul lui, și suie-i pe muntele Hor.
26
וְהַפְשֵׁט אֶת־אַהֲרֹן אֶת־בְּגָדָיו וְהִלְבַּשְׁתָּם אֶת־אֶלְעָזָר בְּנוֹ וְאַהֲרֹן יֵאָסֵף וּמֵת שָׁם׃
v'hafsheit es aharon es b'godov v'hilbashtom es elozor b'no v'aharon yeioseif umeis shom
Dezbracă pe Aaron de veșmintele lui și îmbracă-l cu ele pe Eleazar, fiul lui; și Aaron va fi adăugat la poporul său și va muri acolo.”
27
וַיַּעַשׂ מֹשֶׁה כַּאֲשֶׁר צִוָּה יְהוָה וַיַּעֲלוּ אֶל־הֹר הָהָר לְעֵינֵי כָּל־הָעֵדָה׃
vayaas mosheh kaasher tzivoh Adonoy vayaalu el hor hohor l'einei kol ho'eidoh
Moise a făcut cum poruncise Cel Veșnic; și s-au suit pe muntele Hor înaintea ochilor întregii obști.
28
וַיַּפְשֵׁט מֹשֶׁה אֶת־אַהֲרֹן אֶת־בְּגָדָיו וַיַּלְבֵּשׁ אֹתָם אֶת־אֶלְעָזָר בְּנוֹ וַיָּמָת אַהֲרֹן שָׁם בְּרֹאשׁ הָהָר וַיֵּרֶד מֹשֶׁה וְאֶלְעָזָר מִן־הָהָר׃
vayafsheit mosheh es aharon es b'godov vayalbeish osom es elozor b'no vayomos aharon shom b'rosh hohor vayeired mosheh v'elozor min hohor
Moise a dezbrăcat pe Aaron de veșmintele lui și l-a îmbrăcat cu ele pe Eleazar, fiul lui; și Aaron a murit acolo, pe vârful muntelui; iar Moise și Eleazar s-au coborât de pe munte.
29
וַיִּרְאוּ כָּל־הָעֵדָה כִּי גָוַע אַהֲרֹן וַיִּבְכּוּ אֶת־אַהֲרֹן שְׁלֹשִׁים יוֹם כֹּל בֵּית יִשְׂרָאֵל׃
vayiru kol ho'eidoh ki gova aharon vayivku es aharon sh'loshim yom kol beis yisroeil
Când a văzut toată obștea că Aaron murise, l-au plâns treizeci de zile, toată casa lui Israel.
בְּמִדְבַּר 21 · Bamidbar 21
1
וַיִּשְׁמַע הַכְּנַעֲנִי מֶלֶךְ־עֲרָד יֹשֵׁב הַנֶּגֶב כִּי בָּא יִשְׂרָאֵל דֶּרֶךְ הָאֲתָרִים וַיִּלָּחֶם בְּיִשְׂרָאֵל וַיִּשְׁבְּ מִמֶּנּוּ שֶׁבִי׃
vayishma haknaani melech arod yosheiv hanegev ki bo yisroeil derech hoasorim vayilochem b'yisroeil vayishb mimenu shevi
Canaanitul, împăratul Aradului, care locuia în partea de miazăzi, a auzit că vine Israel pe drumul Atarim; și a luptat împotriva lui Israel și a luat din el robi.
2
וַיִּדַּר יִשְׂרָאֵל נֶדֶר לַיהוָה וַיֹּאמַר אִם־נָתֹן תִּתֵּן אֶת־הָעָם הַזֶּה בְּיָדִי וְהַחֲרַמְתִּי אֶת־עָרֵיהֶם׃
vayidar yisroeil neder laAdonoy vayomar im noson titein es ho'om hazeh b'yodi v'hacharamti es oreihem
Israel a făcut o juruință Celui Veșnic și a zis: “Dacă vei da într-adevăr pe poporul acesta în mâna mea, voi nimici de tot cetățile lui.”
3
וַיִּשְׁמַע יְהוָה בְּקוֹל יִשְׂרָאֵל וַיִּתֵּן אֶת־הַכְּנַעֲנִי וַיַּחֲרֵם אֶתְהֶם וְאֶת־עָרֵיהֶם וַיִּקְרָא שֵׁם־הַמָּקוֹם חָרְמָה׃
vayishma Adonoy b'kol yisroeil vayitein es haknaani vayachareim eshem v'es oreihem vayikro sheim hamokom chormoh
Cel Veșnic a ascultat glasul lui Israel și a dat pe canaaniți în mâinile lui; și i-au nimicit de tot, pe ei și cetățile lor; și locul acela s-a numit Horma.
4
וַיִּסְעוּ מֵהֹר הָהָר דֶּרֶךְ יַם־סוּף לִסְבֹב אֶת־אֶרֶץ אֱדוֹם וַתִּקְצַר נֶפֶשׁ־הָעָם בַּדָּרֶךְ׃
vayisu meihor hohor derech yam suf lisvov es eretz edom vatiktzar nefesh ho'om badorech
Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edomului; și sufletul poporului a obosit pe drum.
5
וַיְדַבֵּר הָעָם בֵּאלֹהִים וּבְמֹשֶׁה לָמָה הֶעֱלִיתֻנוּ מִמִּצְרַיִם לָמוּת בַּמִּדְבָּר כִּי אֵין לֶחֶם וְאֵין מַיִם וְנַפְשֵׁנוּ קָצָה בַּלֶּחֶם הַקְּלֹקֵל׃
vaydabeir ho'om beilohim uvmosheh lomoh he'elisunu mimitzrayim lomus bamidbor ki ein lechem v'ein mayim v'nafsheinu kotzoh balechem haklokeil
Poporul a vorbit împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise: “De ce ne-ați scos din Egipt ca să murim în pustie? Căci nu este nici pâine, nici apă, și sufletul nostru se scârbește de această hrană proastă.”
6
וַיְשַׁלַּח יְהוָה בָּעָם אֵת הַנְּחָשִׁים הַשְּׂרָפִים וַיְנַשְּׁכוּ אֶת־הָעָם וַיָּמָת עַם־רָב מִיִּשְׂרָאֵל׃
vayshalach Adonoy boom eis hanchoshim hasrofim vaynashchu es ho'om vayomos am rov miyisroeil
Cel Veșnic a trimis în popor șerpi înfocați, care au mușcat poporul; și a murit mult popor din Israel.
7
וַיָּבֹא הָעָם אֶל־מֹשֶׁה וַיֹּאמְרוּ חָטָאנוּ כִּי־דִבַּרְנוּ בַיהוָה וָבָךְ הִתְפַּלֵּל אֶל־יְהוָה וְיָסֵר מֵעָלֵינוּ אֶת־הַנָּחָשׁ וַיִּתְפַּלֵּל מֹשֶׁה בְּעַד הָעָם׃
vayovo ho'om el mosheh vayomru chotonu ki dibarnu baAdonoy vovoch hispaleil el Adonoy v'yoseir meioleinu es hanochosh vayispaleil mosheh b'ad ho'om
Poporul a venit la Moise și a zis: “Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Celui Veșnic și împotriva ta; roagă-te Celui Veșnic să depărteze de la noi șerpii.” Și Moise s-a rugat pentru popor.
8
וַיֹּאמֶר יְהוָה אֶל־מֹשֶׁה עֲשֵׂה לְךָ שָׂרָף וְשִׂים אֹתוֹ עַל־נֵס וְהָיָה כָּל־הַנָּשׁוּךְ וְרָאָה אֹתוֹ וָחָי׃
vayomer Adonoy el mosheh aseih l'cho sorof v'sim oso al neis v'hoyoh kol hanoshuch v'rooh oso vocho
Cel Veșnic a zis lui Moise: “Fă-ți un șarpe înfocat și pune-l într-o prăjină; și oricine va fi mușcat și va privi la el, va trăi.”
9
וַיַּעַשׂ מֹשֶׁה נְחַשׁ נְחֹשֶׁת וַיְשִׂמֵהוּ עַל־הַנֵּס וְהָיָה אִם־נָשַׁךְ הַנָּחָשׁ אֶת־אִישׁ וְהִבִּיט אֶל־נְחַשׁ הַנְּחֹשֶׁת וָחָי׃
vayaas mosheh n'chash n'choshes vaysimeihu al haneis v'hoyoh im noshach hanochosh es ish v'hibit el n'chash hanchoshes vocho
Moise a făcut un șarpe de aramă și l-a pus pe o prăjină; și dacă un șarpe mușca pe cineva, iar acela privea la șarpele de aramă, trăia.
שִׁשִּׁי Aliyá 6 · Shishí Bamidbar 21:10–20
🎧 Audio · Aliyá 6 · Shishí audio/ro/aliya-6.mp3
#
עברית · Ebraică
Transliterație
Română
בְּמִדְבַּר 21 · Bamidbar 21
10
וַיִּסְעוּ בְּנֵי יִשְׂרָאֵל וַיַּחֲנוּ בְּאֹבֹת׃
vayisu b'nei yisroeil vayachanu b'ovos
Fiii lui Israel au plecat și au tăbărât la Obot.
11
וַיִּסְעוּ מֵאֹבֹת וַיַּחֲנוּ בְּעִיֵּי הָעֲבָרִים בַּמִּדְבָּר אֲשֶׁר עַל־פְּנֵי מוֹאָב מִמִּזְרַח הַשָּׁמֶשׁ׃
vayisu meiovos vayachanu b'iyei hoavorim bamidbor asher al p'nei moov mimizrach hashomesh
Au plecat din Obot și au tăbărât la Iie-Abarim, în pustia din fața Moabului, spre răsăritul soarelui.
12
מִשָּׁם נָסָעוּ וַיַּחֲנוּ בְּנַחַל זָרֶד׃
mishom nosou vayachanu b'nachal zored
De acolo au plecat și au tăbărât în valea Zered.
13
מִשָּׁם נָסָעוּ וַיַּחֲנוּ מֵעֵבֶר אַרְנוֹן אֲשֶׁר בַּמִּדְבָּר הַיֹּצֵא מִגְּבוּל הָאֱמֹרִי כִּי אַרְנוֹן גְּבוּל מוֹאָב בֵּין מוֹאָב וּבֵין הָאֱמֹרִי׃
mishom nosou vayachanu meieiver arnon asher bamidbor hayotzei migvul hoemori ki arnon g'vul moov bein moov uvein hoemori
De acolo au plecat și au tăbărât dincolo de Arnon, care este în pustia ce iese din hotarul amoriților; căci Arnon este hotarul Moabului, între Moab și amoriți.
14
עַל־כֵּן יֵאָמַר בְּסֵפֶר מִלְחֲמֹת יְהוָה אֶת־וָהֵב בְּסוּפָה וְאֶת־הַנְּחָלִים אַרְנוֹן׃
al kein yeiomar b'seifer milchamos Adonoy es voheiv b'sufoh v'es hancholim arnon
De aceea se spune în Cartea Războaielor Celui Veșnic: Vaheb în Sufa, și văile Arnonului,
15
וְאֶשֶׁד הַנְּחָלִים אֲשֶׁר נָטָה לְשֶׁבֶת עָר וְנִשְׁעַן לִגְבוּל מוֹאָב׃
v'eshed hancholim asher notoh l'sheves or v'nishan ligvul moov
și coasta văilor care se pleacă spre așezarea Arului și se sprijină pe hotarul Moabului.
16
וּמִשָּׁם בְּאֵרָה הִוא הַבְּאֵר אֲשֶׁר אָמַר יְהוָה לְמֹשֶׁה אֱסֹף אֶת־הָעָם וְאֶתְּנָה לָהֶם מָיִם׃
umishom b'eiroh hiv habeir asher omar Adonoy l'mosheh esof es ho'om v'etnoh lohem moyim
Și de acolo la Beer; aceasta este fântâna despre care Cel Veșnic a zis lui Moise: “Adună poporul și le voi da apă.”
17
אָז יָשִׁיר יִשְׂרָאֵל אֶת־הַשִּׁירָה הַזֹּאת עֲלִי בְאֵר עֱנוּ־לָהּ׃
oz yoshir yisroeil es hashiroh hazos ali b'eir enu loh
Atunci Israel a cântat cântarea aceasta: “Ridică-te, fântână! — cântați-i! —
18
בְּאֵר חֲפָרוּהָ שָׂרִים כָּרוּהָ נְדִיבֵי הָעָם בִּמְחֹקֵק בְּמִשְׁעֲנֹתָם וּמִמִּדְבָּר מַתָּנָה׃
b'eir chaforuho sorim koruho n'divei ho'om bimchokeik b'mishanosom umimidbor matonoh
fântâna pe care au săpat-o căpeteniile, pe care au sfredelit-o mai-marii poporului cu toiagul de cârmuire și cu toiegele lor.” Și din pustie au mers la Matana;
19
וּמִמַּתָּנָה נַחֲלִיאֵל וּמִנַּחֲלִיאֵל בָּמוֹת׃
umimatonoh nachalieil uminachalieil bomos
iar din Matana la Nahaliel; și din Nahaliel la Bamot;
20
וּמִבָּמוֹת הַגַּיְא אֲשֶׁר בִּשְׂדֵה מוֹאָב רֹאשׁ הַפִּסְגָּה וְנִשְׁקָפָה עַל־פְּנֵי הַיְשִׁימֹן׃
umibomos hagay asher bisdeih moov rosh hapisgoh v'nishkofoh al p'nei hayshimon
și din Bamot la valea care este în câmpia Moabului, lângă vârful Pisga, care privește spre pustie.
שְׁבִיעִי Aliyá 7 · Shevií Bamidbar 21:21–22:1
🎧 Audio · Aliyá 7 · Shevií audio/ro/aliya-7.mp3
#
עברית · Ebraică
Transliterație
Română
בְּמִדְבַּר 21 · Bamidbar 21
21
וַיִּשְׁלַח יִשְׂרָאֵל מַלְאָכִים אֶל־סִיחֹן מֶלֶךְ־הָאֱמֹרִי לֵאמֹר׃
vayishlach yisroeil malochim el sichon melech hoemori leimor
Israel a trimis soli la Sihon, împăratul amoriților, zicând:
22
אֶעְבְּרָה בְאַרְצֶךָ לֹא נִטֶּה בְּשָׂדֶה וּבְכֶרֶם לֹא נִשְׁתֶּה מֵי בְאֵר בְּדֶרֶךְ הַמֶּלֶךְ נֵלֵךְ עַד אֲשֶׁר־נַעֲבֹר גְּבֻלֶךָ׃
ebroh b'artzecho lo niteh b'sodeh uvcherem lo nishteh mei b'eir b'derech hamelech neileich ad asher naavor g'vulecho
“Lasă-mă să trec prin țara ta; nu ne vom abate nici prin ogor, nici prin vie; nu vom bea apă din fântâni; vom merge pe drumul împărătesc, până vom trece hotarul tău.”
23
וְלֹא־נָתַן סִיחֹן אֶת־יִשְׂרָאֵל עֲבֹר בִּגְבֻלוֹ וַיֶּאֱסֹף סִיחֹן אֶת־כָּל־עַמּוֹ וַיֵּצֵא לִקְרַאת יִשְׂרָאֵל הַמִּדְבָּרָה וַיָּבֹא יָהְצָה וַיִּלָּחֶם בְּיִשְׂרָאֵל׃
v'lo nosan sichon es yisroeil avor bigvulo vayeesof sichon es kol amo vayeitzei likras yisroeil hamidboroh vayovo yohtzoh vayilochem b'yisroeil
Dar Sihon n-a dat voie lui Israel să treacă prin hotarul lui; ci Sihon și-a adunat tot poporul și a ieșit împotriva lui Israel în pustie, și a ajuns la Iahaț, și a luptat împotriva lui Israel.
24
וַיַּכֵּהוּ יִשְׂרָאֵל לְפִי־חָרֶב וַיִּירַשׁ אֶת־אַרְצוֹ מֵאַרְנֹן עַד־יַבֹּק עַד־בְּנֵי עַמּוֹן כִּי עַז גְּבוּל בְּנֵי עַמּוֹן׃
vayakeihu yisroeil l'fi chorev vayirash es artzo meiarnon ad yabok ad b'nei amon ki az g'vul b'nei amon
Israel l-a bătut cu ascuțișul sabiei și a stăpânit țara lui de la Arnon până la Iaboc, până la fiii lui Amon, căci hotarul fiilor lui Amon era întărit.
25
וַיִּקַּח יִשְׂרָאֵל אֵת כָּל־הֶעָרִים הָאֵלֶּה וַיֵּשֶׁב יִשְׂרָאֵל בְּכָל־עָרֵי הָאֱמֹרִי בְּחֶשְׁבּוֹן וּבְכָל־בְּנֹתֶיהָ׃
vayikach yisroeil eis kol heorim hoeileh vayeishev yisroeil b'chol orei hoemori b'cheshbon uvchol b'noseho
Israel a luat toate cetățile acestea și a locuit în toate cetățile amoriților, în Hesbon și în toate satele lui.
26
כִּי חֶשְׁבּוֹן עִיר סִיחֹן מֶלֶךְ הָאֱמֹרִי הִוא וְהוּא נִלְחַם בְּמֶלֶךְ מוֹאָב הָרִאשׁוֹן וַיִּקַּח אֶת־כָּל־אַרְצוֹ מִיָּדוֹ עַד־אַרְנֹן׃
ki cheshbon ir sichon melech hoemori hiv v'hu nilcham b'melech moov horishon vayikach es kol artzo miyodo ad arnon
Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul amoriților, care luptase împotriva fostului împărat al Moabului și-i luase din mână toată țara, până la Arnon.
27
עַל־כֵּן יֹאמְרוּ הַמֹּשְׁלִים בֹּאוּ חֶשְׁבּוֹן תִּבָּנֶה וְתִכּוֹנֵן עִיר סִיחוֹן׃
al kein yomru hamoshlim bou cheshbon tiboneh v'sikonein ir sichon
De aceea zic cei ce grăiesc în pilde: “Veniți la Hesbon! Să fie zidită și întărită cetatea lui Sihon!
28
כִּי־אֵשׁ יָצְאָה מֵחֶשְׁבּוֹן לֶהָבָה מִקִּרְיַת סִיחֹן אָכְלָה עָר מוֹאָב בַּעֲלֵי בָּמוֹת אַרְנֹן׃
ki eish yotzoh meicheshbon lehovoh mikiryas sichon ochloh or moov baalei bomos arnon
Căci un foc a ieșit din Hesbon, o flacără din cetatea lui Sihon; a mistuit Arul Moabului, pe stăpânii înălțimilor Arnonului.
29
אוֹי־לְךָ מוֹאָב אָבַדְתָּ עַם־כְּמוֹשׁ נָתַן בָּנָיו פְּלֵיטִם וּבְנֹתָיו בַּשְּׁבִית לְמֶלֶךְ אֱמֹרִי סִיחוֹן׃
o l'cho moov ovadto am k'mosh nosan bonov p'leitim uvnosov bashvis l'melech emori sichon
Vai de tine, Moab! Ai pierit, popor al lui Chemoș; el și-a dat fiii fugari, și fiicele sale în robie, lui Sihon, împăratul amoriților.”
30
וַנִּירָם אָבַד חֶשְׁבּוֹן עַד־דִּיבוֹן וַנַּשִּׁים עַד־נֹפַח אֲשֶׁר עַד־מֵידְבָא׃
vanirom ovad cheshbon ad divon vanashim ad nofach asher ad meidvo
I-am doborât cu săgețile — Hesbonul a pierit — până la Dibon, și am pustiit până la Nofah, care ajunge până la Medeba.
31
וַיֵּשֶׁב יִשְׂרָאֵל בְּאֶרֶץ הָאֱמֹרִי׃
vayeishev yisroeil b'eretz hoemori
Astfel Israel a locuit în țara amoriților.
32
וַיִּשְׁלַח מֹשֶׁה לְרַגֵּל אֶת־יַעְזֵר וַיִּלְכְּדוּ בְּנֹתֶיהָ ויירש [וַיּוֹרֶשׁ] אֶת־הָאֱמֹרִי אֲשֶׁר־שָׁם׃
vayishlach mosheh l'rageil es yazeir vayilkdu b'noseho vrsh vayoresh es hoemori asher shom
Moise a trimis să iscodească Iaezer, și au luat satele lui și au izgonit pe amoriții care erau acolo.
33
וַיִּפְנוּ וַיַּעֲלוּ דֶּרֶךְ הַבָּשָׁן וַיֵּצֵא עוֹג מֶלֶךְ־הַבָּשָׁן לִקְרָאתָם הוּא וְכָל־עַמּוֹ לַמִּלְחָמָה אֶדְרֶעִי׃
vayifnu vayaalu derech haboshon vayeitzei og melech haboshon likrosom hu v'chol amo lamilchomoh edrei
Apoi s-au întors și s-au suit pe drumul Basanului; și Og, împăratul Basanului, a ieșit împotriva lor, el și tot poporul lui, la luptă, la Edrei.
34
וַיֹּאמֶר יְהוָה אֶל־מֹשֶׁה אַל־תִּירָא אֹתוֹ כִּי בְיָדְךָ נָתַתִּי אֹתוֹ וְאֶת־כָּל־עַמּוֹ וְאֶת־אַרְצוֹ וְעָשִׂיתָ לּוֹ כַּאֲשֶׁר עָשִׂיתָ לְסִיחֹן מֶלֶךְ הָאֱמֹרִי אֲשֶׁר יוֹשֵׁב בְּחֶשְׁבּוֹן׃
vayomer Adonoy el mosheh al tiro oso ki b'yodcho nosati oso v'es kol amo v'es artzo v'osiso lo kaasher osiso l'sichon melech hoemori asher yosheiv b'cheshbon
Cel Veșnic a zis lui Moise: “Nu te teme de el, căci l-am dat în mâna ta, pe el, tot poporul lui și țara lui; și-i vei face cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon.”
35
וַיַּכּוּ אֹתוֹ וְאֶת־בָּנָיו וְאֶת־כָּל־עַמּוֹ עַד־בִּלְתִּי הִשְׁאִיר־לוֹ שָׂרִיד וַיִּירְשׁוּ אֶת־אַרְצוֹ׃
vayaku oso v'es bonov v'es kol amo ad bilti hishir lo sorid vayirshu es artzo
L-au bătut, pe el, pe fiii lui și tot poporul lui, până n-a mai rămas niciunul, și au stăpânit țara lui.
בְּמִדְבַּר 22 · Bamidbar 22
1
וַיִּסְעוּ בְּנֵי יִשְׂרָאֵל וַיַּחֲנוּ בְּעַרְבוֹת מוֹאָב מֵעֵבֶר לְיַרְדֵּן יְרֵחוֹ׃
vayisu b'nei yisroeil vayachanu b'arvos moov meieiver l'yardein y'reicho
Fiii lui Israel au plecat și au tăbărât în câmpiile Moabului, dincolo de Iordan, în fața Ierihonului.
מַפְטִיר Maftir Bamidbar 21:34–22:1
🎧 Audio · Maftir audio/ro/maftir.mp3
#
עברית · Ebraică
Transliterație
Română
בְּמִדְבַּר 21 · Bamidbar 21
34
וַיֹּאמֶר יְהוָה אֶל־מֹשֶׁה אַל־תִּירָא אֹתוֹ כִּי בְיָדְךָ נָתַתִּי אֹתוֹ וְאֶת־כָּל־עַמּוֹ וְאֶת־אַרְצוֹ וְעָשִׂיתָ לּוֹ כַּאֲשֶׁר עָשִׂיתָ לְסִיחֹן מֶלֶךְ הָאֱמֹרִי אֲשֶׁר יוֹשֵׁב בְּחֶשְׁבּוֹן׃
vayomer Adonoy el mosheh al tiro oso ki b'yodcho nosati oso v'es kol amo v'es artzo v'osiso lo kaasher osiso l'sichon melech hoemori asher yosheiv b'cheshbon
Cel Veșnic a zis lui Moise: “Nu te teme de el, căci l-am dat în mâna ta, pe el, tot poporul lui și țara lui; și-i vei face cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon.”
35
וַיַּכּוּ אֹתוֹ וְאֶת־בָּנָיו וְאֶת־כָּל־עַמּוֹ עַד־בִּלְתִּי הִשְׁאִיר־לוֹ שָׂרִיד וַיִּירְשׁוּ אֶת־אַרְצוֹ׃
vayaku oso v'es bonov v'es kol amo ad bilti hishir lo sorid vayirshu es artzo
L-au bătut, pe el, pe fiii lui și tot poporul lui, până n-a mai rămas niciunul, și au stăpânit țara lui.
בְּמִדְבַּר 22 · Bamidbar 22
1
וַיִּסְעוּ בְּנֵי יִשְׂרָאֵל וַיַּחֲנוּ בְּעַרְבוֹת מוֹאָב מֵעֵבֶר לְיַרְדֵּן יְרֵחוֹ׃
vayisu b'nei yisroeil vayachanu b'arvos moov meieiver l'yardein y'reicho
Fiii lui Israel au plecat și au tăbărât în câmpiile Moabului, dincolo de Iordan, în fața Ierihonului.
הַפְטָרָה Haftará · Shoftim (Judecători) Shoftim 11:1–33
🎧 Audio · Haftará · Shoftim (Judecători) audio/ro/haftarah.mp3
#
עברית · Ebraică
Transliterație
Română
שׁוֹפְטִים 11 · Shoftim 11
1
וְיִפְתָּח הַגִּלְעָדִי הָיָה גִּבּוֹר חַיִל וְהוּא בֶּן־אִשָּׁה זוֹנָה וַיּוֹלֶד גִּלְעָד אֶת־יִפְתָּח׃
v'yiftoch hagilodi hoyoh gibor chayil v'hu ben ishoh zonoh vayoled gilod es yiftoch
Iefta Galaaditul era un om viteaz, dar era fiul unei femei desfrânate; și Galaad a născut pe Iefta.
2
וַתֵּלֶד אֵשֶׁת־גִּלְעָד לוֹ בָּנִים וַיִּגְדְּלוּ בְנֵי־הָאִשָּׁה וַיְגָרְשׁוּ אֶת־יִפְתָּח וַיֹּאמְרוּ לוֹ לֹא־תִנְחַל בְּבֵית־אָבִינוּ כִּי בֶּן־אִשָּׁה אַחֶרֶת אָתָּה׃
vateiled eishes gilod lo bonim vayigdlu b'nei hoishoh vaygorshu es yiftoch vayomru lo lo tinchal b'veis ovinu ki ben ishoh acheres otoh
Soția lui Galaad i-a născut fii; și când au crescut fiii soției sale, l-au izgonit pe Iefta și i-au zis: “Tu nu vei moșteni în casa tatălui nostru, căci ești fiul unei alte femei.”
3
וַיִּבְרַח יִפְתָּח מִפְּנֵי אֶחָיו וַיֵּשֶׁב בְּאֶרֶץ טוֹב וַיִּתְלַקְּטוּ אֶל־יִפְתָּח אֲנָשִׁים רֵיקִים וַיֵּצְאוּ עִמּוֹ׃
vayivrach yiftoch mipnei echov vayeishev b'eretz tov vayislaktu el yiftoch anoshim reikim vayeitzu imo
Atunci Iefta a fugit de la frații săi și a locuit în țara Tov; și niște oameni de nimic s-au strâns la Iefta și ieșeau cu el.
4
וַיְהִי מִיָּמִים וַיִּלָּחֲמוּ בְנֵי־עַמּוֹן עִם־יִשְׂרָאֵל׃
vayhi miyomim vayilochamu b'nei amon im yisroeil
Cu vremea, fiii lui Amon au pornit război împotriva lui Israel.
5
וַיְהִי כַּאֲשֶׁר־נִלְחֲמוּ בְנֵי־עַמּוֹן עִם־יִשְׂרָאֵל וַיֵּלְכוּ זִקְנֵי גִלְעָד לָקַחַת אֶת־יִפְתָּח מֵאֶרֶץ טוֹב׃
vayhi kaasher nilchamu b'nei amon im yisroeil vayeilchu ziknei gilod lokachas es yiftoch meieretz tov
Și când fiii lui Amon au pornit război împotriva lui Israel, bătrânii Galaadului s-au dus să aducă pe Iefta din țara Tov;
6
וַיֹּאמְרוּ לְיִפְתָּח לְכָה וְהָיִיתָה לָּנוּ לְקָצִין וְנִלָּחֲמָה בִּבְנֵי עַמּוֹן׃
vayomru l'yiftoch l'choh v'hoyisoh lonu l'kotzin v'nilochamoh bivnei amon
și i-au zis lui Iefta: “Vino și fii căpetenia noastră, ca să luptăm împotriva fiilor lui Amon.”
7
וַיֹּאמֶר יִפְתָּח לְזִקְנֵי גִלְעָד הֲלֹא אַתֶּם שְׂנֵאתֶם אוֹתִי וַתְּגָרְשׁוּנִי מִבֵּית אָבִי וּמַדּוּעַ בָּאתֶם אֵלַי עַתָּה כַּאֲשֶׁר צַר לָכֶם׃
vayomer yiftoch l'ziknei gilod halo atem s'neisem osi vatgorshuni mibeis ovi umadua bosem eila atoh kaasher tzar lochem
Iefta a zis bătrânilor Galaadului: “Oare nu m-ați urât voi și nu m-ați izgonit din casa tatălui meu? Și de ce veniți la mine acum, când sunteți în necaz?”
8
וַיֹּאמְרוּ זִקְנֵי גִלְעָד אֶל־יִפְתָּח לָכֵן עַתָּה שַׁבְנוּ אֵלֶיךָ וְהָלַכְתָּ עִמָּנוּ וְנִלְחַמְתָּ בִּבְנֵי עַמּוֹן וְהָיִיתָ לָּנוּ לְרֹאשׁ לְכֹל יֹשְׁבֵי גִלְעָד׃
vayomru ziknei gilod el yiftoch lochein atoh shavnu eilecho v'holachto imonu v'nilchamto bivnei amon v'hoyiso lonu l'rosh l'chol yoshvei gilod
Bătrânii Galaadului i-au zis lui Iefta: “Tocmai de aceea ne întoarcem acum la tine, ca să mergi cu noi și să lupți împotriva fiilor lui Amon, și să ne fii căpetenie peste toți locuitorii Galaadului.”
9
וַיֹּאמֶר יִפְתָּח אֶל־זִקְנֵי גִלְעָד אִם־מְשִׁיבִים אַתֶּם אוֹתִי לְהִלָּחֵם בִּבְנֵי עַמּוֹן וְנָתַן יְהוָה אוֹתָם לְפָנָי אָנֹכִי אֶהְיֶה לָכֶם לְרֹאשׁ׃
vayomer yiftoch el ziknei gilod im m'shivim atem osi l'hilocheim bivnei amon v'nosan Adonoy osom l'fono onochi ehyeh lochem l'rosh
Iefta a zis bătrânilor Galaadului: “Dacă mă duceți înapoi să lupt împotriva fiilor lui Amon și Cel Veșnic îi va da în mâna mea, voi fi eu căpetenia voastră?”
10
וַיֹּאמְרוּ זִקְנֵי־גִלְעָד אֶל־יִפְתָּח יְהוָה יִהְיֶה שֹׁמֵעַ בֵּינוֹתֵינוּ אִם־לֹא כִדְבָרְךָ כֵּן נַעֲשֶׂה׃
vayomru ziknei gilod el yiftoch Adonoy yihyeh shomeia beinoseinu im lo kidvorcho kein naaseh
Bătrânii Galaadului i-au zis lui Iefta: “Cel Veșnic să fie martor între noi, dacă nu vom face după cuvântul tău.”
11
וַיֵּלֶךְ יִפְתָּח עִם־זִקְנֵי גִלְעָד וַיָּשִׂימוּ הָעָם אוֹתוֹ עֲלֵיהֶם לְרֹאשׁ וּלְקָצִין וַיְדַבֵּר יִפְתָּח אֶת־כָּל־דְּבָרָיו לִפְנֵי יְהוָה בַּמִּצְפָּה׃
vayeilech yiftoch im ziknei gilod vayosimu ho'om oso aleihem l'rosh ulkotzin vaydabeir yiftoch es kol d'vorov lifnei Adonoy bamitzpoh
Și Iefta a mers cu bătrânii Galaadului, iar poporul l-a pus căpetenie și conducător peste ei; și Iefta a rostit toate cuvintele sale înaintea Celui Veșnic la Mițpa.
12
וַיִּשְׁלַח יִפְתָּח מַלְאָכִים אֶל־מֶלֶךְ בְּנֵי־עַמּוֹן לֵאמֹר מַה־לִּי וָלָךְ כִּי־בָאתָ אֵלַי לְהִלָּחֵם בְּאַרְצִי׃
vayishlach yiftoch malochim el melech b'nei amon leimor mah li voloch ki boso eila l'hilocheim b'artzi
Iefta a trimis soli la împăratul fiilor lui Amon, zicând: “Ce ai tu cu mine, de ai venit împotriva mea să lupți în țara mea?”
13
וַיֹּאמֶר מֶלֶךְ בְּנֵי־עַמּוֹן אֶל־מַלְאֲכֵי יִפְתָּח כִּי־לָקַח יִשְׂרָאֵל אֶת־אַרְצִי בַּעֲלוֹתוֹ מִמִּצְרַיִם מֵאַרְנוֹן וְעַד־הַיַּבֹּק וְעַד־הַיַּרְדֵּן וְעַתָּה הָשִׁיבָה אֶתְהֶן בְּשָׁלוֹם׃
vayomer melech b'nei amon el malachei yiftoch ki lokach yisroeil es artzi baaloso mimitzrayim meiarnon v'ad hayabok v'ad hayardein v'atoh hoshivoh eshen b'sholom
Împăratul fiilor lui Amon a răspuns solilor lui Iefta: “Pentru că Israel mi-a luat țara, când s-a suit din Egipt, de la Arnon până la Iaboc și până la Iordan; întoarce-mi deci acum aceste ținuturi în pace.”
14
וַיּוֹסֶף עוֹד יִפְתָּח וַיִּשְׁלַח מַלְאָכִים אֶל־מֶלֶךְ בְּנֵי עַמּוֹן׃
vayosef od yiftoch vayishlach malochim el melech b'nei amon
Iefta a trimis din nou soli la împăratul fiilor lui Amon,
15
וַיֹּאמֶר לוֹ כֹּה אָמַר יִפְתָּח לֹא־לָקַח יִשְׂרָאֵל אֶת־אֶרֶץ מוֹאָב וְאֶת־אֶרֶץ בְּנֵי עַמּוֹן׃
vayomer lo koh omar yiftoch lo lokach yisroeil es eretz moov v'es eretz b'nei amon
zicându-i: “Așa zice Iefta: Israel n-a luat nici țara Moabului, nici țara fiilor lui Amon;
16
כִּי בַּעֲלוֹתָם מִמִּצְרָיִם וַיֵּלֶךְ יִשְׂרָאֵל בַּמִּדְבָּר עַד־יַם־סוּף וַיָּבֹא קָדֵשָׁה׃
ki baalosom mimitzroyim vayeilech yisroeil bamidbor ad yam suf vayovo kodeishoh
căci, ieșind din Egipt, Israel a mers prin pustie până la Marea Roșie și a ajuns la Cades,
17
וַיִּשְׁלַח יִשְׂרָאֵל מַלְאָכִים אֶל־מֶלֶךְ אֱדוֹם לֵאמֹר אֶעְבְּרָה־נָּא בְאַרְצֶךָ וְלֹא שָׁמַע מֶלֶךְ אֱדוֹם וְגַם אֶל־מֶלֶךְ מוֹאָב שָׁלַח וְלֹא אָבָה וַיֵּשֶׁב יִשְׂרָאֵל בְּקָדֵשׁ׃
vayishlach yisroeil malochim el melech edom leimor ebroh no b'artzecho v'lo shoma melech edom v'gam el melech moov sholach v'lo ovoh vayeishev yisroeil b'kodeish
și Israel a trimis soli la împăratul Edomului, zicând: “Lasă-mă, te rog, să trec prin țara ta”; dar împăratul Edomului n-a vrut să asculte. La fel a trimis și la împăratul Moabului, dar nici el n-a încuviințat; și Israel a rămas la Cades.
18
וַיֵּלֶךְ בַּמִּדְבָּר וַיָּסָב אֶת־אֶרֶץ אֱדוֹם וְאֶת־אֶרֶץ מוֹאָב וַיָּבֹא מִמִּזְרַח־שֶׁמֶשׁ לְאֶרֶץ מוֹאָב וַיַּחֲנוּן בְּעֵבֶר אַרְנוֹן וְלֹא־בָאוּ בִּגְבוּל מוֹאָב כִּי אַרְנוֹן גְּבוּל מוֹאָב׃
vayeilech bamidbor vayosov es eretz edom v'es eretz moov vayovo mimizrach shemesh l'eretz moov vayachanun b'eiver arnon v'lo bou bigvul moov ki arnon g'vul moov
Apoi au mers prin pustie și au ocolit țara Edomului și țara Moabului, și au ajuns la răsărit de țara Moabului, și au tăbărât dincolo de Arnon, dar n-au intrat în hotarul Moabului, căci Arnon era hotarul Moabului.
19
וַיִּשְׁלַח יִשְׂרָאֵל מַלְאָכִים אֶל־סִיחוֹן מֶלֶךְ־הָאֱמֹרִי מֶלֶךְ חֶשְׁבּוֹן וַיֹּאמֶר לוֹ יִשְׂרָאֵל נַעְבְּרָה־נָּא בְאַרְצְךָ עַד־מְקוֹמִי׃
vayishlach yisroeil malochim el sichon melech hoemori melech cheshbon vayomer lo yisroeil nabroh no b'artzcho ad m'komi
Israel a trimis soli la Sihon, împăratul amoriților, împăratul Hesbonului; și Israel i-a zis: “Lasă-ne, te rugăm, să trecem prin țara ta până la locul meu.”
20
וְלֹא־הֶאֱמִין סִיחוֹן אֶת־יִשְׂרָאֵל עֲבֹר בִּגְבֻלוֹ וַיֶּאֱסֹף סִיחוֹן אֶת־כָּל־עַמּוֹ וַיַּחֲנוּ בְּיָהְצָה וַיִּלָּחֶם עִם־יִשְׂרָאֵל׃
v'lo heemin sichon es yisroeil avor bigvulo vayeesof sichon es kol amo vayachanu b'yohtzoh vayilochem im yisroeil
Dar Sihon n-a avut încredere în Israel ca să-l lase să treacă prin hotarul lui; ci Sihon și-a adunat tot poporul și a tăbărât la Iahaț și a luptat împotriva lui Israel.
21
וַיִּתֵּן יְהוָה אֱלֹהֵי־יִשְׂרָאֵל אֶת־סִיחוֹן וְאֶת־כָּל־עַמּוֹ בְּיַד יִשְׂרָאֵל וַיַּכּוּם וַיִּירַשׁ יִשְׂרָאֵל אֵת כָּל־אֶרֶץ הָאֱמֹרִי יוֹשֵׁב הָאָרֶץ הַהִיא׃
vayitein Adonoy elohei yisroeil es sichon v'es kol amo b'yad yisroeil vayakum vayirash yisroeil eis kol eretz hoemori yosheiv hooretz hahi
Și Cel Veșnic, Dumnezeul lui Israel, a dat pe Sihon și tot poporul lui în mâna lui Israel, și i-au bătut; astfel Israel a stăpânit toată țara amoriților, locuitorii acelei țări.
22
וַיִּירְשׁוּ אֵת כָּל־גְּבוּל הָאֱמֹרִי מֵאַרְנוֹן וְעַד־הַיַּבֹּק וּמִן־הַמִּדְבָּר וְעַד־הַיַּרְדֵּן׃
vayirshu eis kol g'vul hoemori meiarnon v'ad hayabok umin hamidbor v'ad hayardein
Și au stăpânit tot hotarul amoriților, de la Arnon până la Iaboc, și de la pustie până la Iordan.
23
וְעַתָּה יְהוָה אֱלֹהֵי יִשְׂרָאֵל הוֹרִישׁ אֶת־הָאֱמֹרִי מִפְּנֵי עַמּוֹ יִשְׂרָאֵל וְאַתָּה תִּירָשֶׁנּוּ׃
v'atoh Adonoy elohei yisroeil horish es hoemori mipnei amo yisroeil v'atoh tiroshenu
Așadar Cel Veșnic, Dumnezeul lui Israel, a izgonit pe amoriți dinaintea poporului Său Israel; și tu ai vrea să stăpânești țara lor?
24
הֲלֹא אֵת אֲשֶׁר יוֹרִישְׁךָ כְּמוֹשׁ אֱלֹהֶיךָ אוֹתוֹ תִירָשׁ וְאֵת כָּל־אֲשֶׁר הוֹרִישׁ יְהוָה אֱלֹהֵינוּ מִפָּנֵינוּ אוֹתוֹ נִירָשׁ׃
halo eis asher yorishcho k'mosh elohecho oso tirosh v'eis kol asher horish Adonoy eloheinu miponeinu oso nirosh
Oare nu vei stăpâni tu ceea ce-ți dă să stăpânești Chemoș, dumnezeul tău? Tot așa și noi vom stăpâni tot ce ne-a dat să stăpânim Cel Veșnic, Dumnezeul nostru.
25
וְעַתָּה הֲטוֹב טוֹב אַתָּה מִבָּלָק בֶּן־צִפּוֹר מֶלֶךְ מוֹאָב הֲרוֹב רָב עִם־יִשְׂרָאֵל אִם־נִלְחֹם נִלְחַם בָּם׃
v'atoh hatov tov atoh mibolok ben tzipor melech moov harov rov im yisroeil im nilchom nilcham bom
Și acum, ești tu cu ceva mai bun decât Balac, fiul lui Țipor, împăratul Moabului? S-a certat el vreodată cu Israel, sau a luptat el vreodată împotriva lor,
26
בְּשֶׁבֶת יִשְׂרָאֵל בְּחֶשְׁבּוֹן וּבִבְנוֹתֶיהָ וּבְעַרְעוֹר וּבִבְנוֹתֶיהָ וּבְכָל־הֶעָרִים אֲשֶׁר עַל־יְדֵי אַרְנוֹן שְׁלֹשׁ מֵאוֹת שָׁנָה וּמַדּוּעַ לֹא־הִצַּלְתֶּם בָּעֵת הַהִיא׃
b'sheves yisroeil b'cheshbon uvivnoseho uvaror uvivnoseho uvchol heorim asher al y'dei arnon sh'losh meios shonoh umadua lo hitzaltem boeis hahi
în vreme ce Israel locuia în Hesbon și în satele lui, și în Aroer și în satele lui, și în toate cetățile de pe malurile Arnonului, timp de trei sute de ani? De ce nu le-ați redobândit în acel timp?
27
וְאָנֹכִי לֹא־חָטָאתִי לָךְ וְאַתָּה עֹשֶׂה אִתִּי רָעָה לְהִלָּחֶם בִּי יִשְׁפֹּט יְהוָה הַשֹּׁפֵט הַיּוֹם בֵּין בְּנֵי יִשְׂרָאֵל וּבֵין בְּנֵי עַמּוֹן׃
v'onochi lo chotosi loch v'atoh oseh iti rooh l'hilochem bi yishpot Adonoy hashofeit hayom bein b'nei yisroeil uvein b'nei amon
Eu n-am păcătuit împotriva ta, dar tu îmi faci rău, luptând împotriva mea: Cel Veșnic, Judecătorul, să judece astăzi între fiii lui Israel și fiii lui Amon.
28
וְלֹא שָׁמַע מֶלֶךְ בְּנֵי עַמּוֹן אֶל־דִּבְרֵי יִפְתָּח אֲשֶׁר שָׁלַח אֵלָיו׃
v'lo shoma melech b'nei amon el divrei yiftoch asher sholach eilov
Dar împăratul fiilor lui Amon n-a ascultat cuvintele pe care i le trimisese Iefta.
29
וַתְּהִי עַל־יִפְתָּח רוּחַ יְהוָה וַיַּעֲבֹר אֶת־הַגִּלְעָד וְאֶת־מְנַשֶּׁה וַיַּעֲבֹר אֶת־מִצְפֵּה גִלְעָד וּמִמִּצְפֵּה גִלְעָד עָבַר בְּנֵי עַמּוֹן׃
vathi al yiftoch rucha Adonoy vayaavor es hagilod v'es m'nasheh vayaavor es mitzpeih gilod umimitzpeih gilod ovar b'nei amon
Atunci a venit peste Iefta duhul Celui Veșnic, și el a trecut prin Galaad și Manase, și a trecut prin Mițpa Galaadului, iar din Mițpa Galaadului a trecut la fiii lui Amon.
30
וַיִּדַּר יִפְתָּח נֶדֶר לַיהוָה וַיֹּאמַר אִם־נָתוֹן תִּתֵּן אֶת־בְּנֵי עַמּוֹן בְּיָדִי׃
vayidar yiftoch neder laAdonoy vayomar im noson titein es b'nei amon b'yodi
Și Iefta a făcut o juruință Celui Veșnic și a zis: “Dacă vei da pe fiii lui Amon în mâinile mele,
31
וְהָיָה הַיּוֹצֵא אֲשֶׁר יֵצֵא מִדַּלְתֵי בֵיתִי לִקְרָאתִי בְּשׁוּבִי בְשָׁלוֹם מִבְּנֵי עַמּוֹן וְהָיָה לַיהוָה וְהַעֲלִיתִהוּ עוֹלָה׃
v'hoyoh hayotzei asher yeitzei midalsei beisi likrosi b'shuvi b'sholom mibnei amon v'hoyoh laAdonoy v'haalisihu oloh
atunci tot ce va ieși pe ușa casei mele înaintea mea, când mă voi întoarce în pace de la fiii lui Amon, va fi al Celui Veșnic, și-l voi aduce ca ardere de tot.”
32
וַיַּעֲבֹר יִפְתָּח אֶל־בְּנֵי עַמּוֹן לְהִלָּחֶם בָּם וַיִתְּנֵם יְהוָה בְּיָדוֹ׃
vayaavor yiftoch el b'nei amon l'hilochem bom vayitneim Adonoy b'yodo
Și Iefta a trecut la fiii lui Amon, ca să lupte împotriva lor; și Cel Veșnic i-a dat în mâinile lui.
33
וַיַּכֵּם מֵעֲרוֹעֵר וְעַד־בּוֹאֲךָ מִנִּית עֶשְׂרִים עִיר וְעַד אָבֵל כְּרָמִים מַכָּה גְּדוֹלָה מְאֹד וַיִּכָּנְעוּ בְּנֵי עַמּוֹן מִפְּנֵי בְּנֵי יִשְׂרָאֵל׃
vayakeim meiaroeir v'ad boacho minis esrim ir v'ad oveil k'romim makoh g'doloh m'od vayikonu b'nei amon mipnei b'nei yisroeil
Și i-a bătut de la Aroer până la Minit, douăzeci de cetăți, și până la Abel-Cheramim, cu o foarte mare măcelărire. Astfel au fost smeriți fiii lui Amon înaintea fiilor lui Israel.

Ebraică: text masoretic cu nikud. · Transliterație: ashkenazită clasică; Numele Divin redat prin Adonoy. · Traducere română fidelă textului masoretic, cu raportare la JPS 1917, Numele Divin redat prin «Cel Veșnic». · Text integral al versetelor, fără omisiuni.