Shalom HaverimYonah Productions NY

Parashat Vaetchanan

Devarim (Deuteronom) 3:23-7:11 · Haftara: Yeshayahu (Isaia) 40:1-26 (Sabat Nachamu)

Aliya 1 — Devarim 3:23-4:4

Audio ebraica / romana — in pregatire
3:23 וָאֶתְחַנַּן אֶל־יְהוָה בָּעֵת הַהִוא לֵאמֹר. Va'etchanán el Adonay ba'et hahí lemor Și m-am rugat de Adonai în vremea aceea, zicând:
3:24 אֲדֹנָי יְהוִה אַתָּה הַחִלּוֹתָ לְהַרְאוֹת אֶת־עַבְדְּךָ אֶת־גָּדְלְךָ וְאֶת־יָדְךָ הַחֲזָקָה אֲשֶׁר מִי־אֵל בַּשָּׁמַיִם וּבָאָרֶץ אֲשֶׁר־יַעֲשֶׂה כְמַעֲשֶׂיךָ וְכִגְבוּרֹתֶךָ. Adonay Elohim, atá hahilota leharot et avdehá et godlehá ve'et yadehá hahazaká, asher mi El bashamáyim uva'áretz asher ya'asé hema'asehá vehigvurotéha Adonai Elohim, Tu ai început să arăți robului Tău mărimea Ta și mâna Ta cea puternică; căci care dumnezeu este în cer sau pe pământ care să poată face asemenea lucrări și asemenea fapte puternice ca ale Tale?
3:25 אֶעְבְּרָה־נָּא וְאֶרְאֶה אֶת־הָאָרֶץ הַטּוֹבָה אֲשֶׁר בְּעֵבֶר הַיַּרְדֵּן הָהָר הַטּוֹב הַזֶּה וְהַלְּבָנוֹן. E'ebrá na ve'er'é et ha'áretz hatová asher be'éver haYardén, hahár hatov hazé vehaLevanón Lasă-mă, Te rog, să trec și să văd țara aceea bună de dincolo de Iordan, muntele acela bun, și Libanul.
3:26 וַיִּתְעַבֵּר יְהוָה בִּי לְמַעַנְכֶם וְלֹא שָׁמַע אֵלָי וַיֹּאמֶר יְהוָה אֵלַי רַב־לָךְ אַל־תּוֹסֶף דַּבֵּר אֵלַי עוֹד בַּדָּבָר הַזֶּה. Vayit'abér Adonay bi lema'anhém veló shamá elay, vayómer Adonay elay: rav lah, al tosef daber elay od badavár hazé Dar Adonai s-a mâniat pe mine din pricina voastră și nu m-a ascultat; și Adonai mi-a zis: Destul, nu-Mi mai vorbi despre lucrul acesta.
3:27 עֲלֵה רֹאשׁ הַפִּסְגָּה וְשָׂא עֵינֶיךָ יָמָּה וְצָפֹנָה וְתֵימָנָה וּמִזְרָחָה וּרְאֵה בְעֵינֶיךָ כִּי־לֹא תַעֲבֹר אֶת־הַיַּרְדֵּן הַזֶּה. Alé rosh haPisgá vesá einéha yáma vetzafóna veteimána umizráha ur'é be'einéha ki lo ta'avor et haYardén hazé Suie-te pe vârful muntelui Pisga și ridică-ți ochii spre apus, spre miazănoapte, spre miazăzi și spre răsărit, și privește cu ochii tăi, căci nu vei trece Iordanul acesta.
3:28 וְצַו אֶת־יְהוֹשֻׁעַ וְחַזְּקֵהוּ וְאַמְּצֵהוּ כִּי־הוּא יַעֲבֹר לִפְנֵי הָעָם הַזֶּה וְהוּא יַנְחִיל אוֹתָם אֶת־הָאָרֶץ אֲשֶׁר תִּרְאֶה. Vetzav et Yehoshúa vehazkéhu ve'amtzéhu ki hu ya'avor lifné ha'am hazé vehu yanhil otám et ha'áretz asher tir'é Ci dă poruncă lui Iosua, întărește-l și îmbărbătează-l, căci el va trece înaintea poporului acestuia și el îi va face să moștenească țara pe care o vei vedea.
3:29 וַנֵּשֶׁב בַּגָּיְא מוּל בֵּית פְּעוֹר. Vanéshev bagáy mul Bet Pe'or Și am rămas în valea de lângă Bet-Peor.
4:1 וְעַתָּה יִשְׂרָאֵל שְׁמַע אֶל־הַחֻקִּים וְאֶל־הַמִּשְׁפָּטִים אֲשֶׁר אָנֹכִי מְלַמֵּד אֶתְכֶם לַעֲשׂוֹת לְמַעַן תִּחְיוּ וּבָאתֶם וִירִשְׁתֶּם אֶת־הָאָרֶץ אֲשֶׁר יְהוָה אֱלֹהֵי אֲבֹתֵיכֶם נֹתֵן לָכֶם. Ve'atá Yisrael shemá el hahukím ve'el hamishpatím asher anohí melamed ethém la'asot lemá'an tihyú uva'tém virishtém et ha'áretz asher Adonay Elohé avotehém notén lahém Acum dar, Israele, ascultă legile și poruncile pe care te învăț să le împlinești, ca să trăiești și să intri și să stăpânești țara pe care ți-o dă Adonai, Elohe-ul părinților tăi.
4:2 לֹא תֹסִפוּ עַל־הַדָּבָר אֲשֶׁר אָנֹכִי מְצַוֶּה אֶתְכֶם וְלֹא תִגְרְעוּ מִמֶּנּוּ לִשְׁמֹר אֶת־מִצְוֺת יְהוָה אֱלֹהֵיכֶם אֲשֶׁר אָנֹכִי מְצַוֶּה אֶתְכֶם. Lo tosífu al hadavár asher anohí metzavé ethém veló tigre'ú minénu lishmor et mitzvot Adonay Elohehém asher anohí metzavé ethém Să nu adăugați nimic la cuvântul pe care vi-l poruncesc și să nu scădeți nimic din el, ca să păziți poruncile lui Adonai, Elohim-ul vostru, pe care vi le poruncesc.
4:3 עֵינֵיכֶם הָרֹאֹת אֵת אֲשֶׁר־עָשָׂה יְהוָה בְּבַעַל פְּעוֹר כִּי כָל־הָאִישׁ אֲשֶׁר הָלַךְ אַחֲרֵי בַעַל־פְּעוֹר הִשְׁמִידוֹ יְהוָה אֱלֹהֶיךָ מִקִּרְבֶּךָ. Einehém haro'ot et asher asá Adonay beVá'al Pe'or ki hol ha'ish asher haláh aharé Va'al Pe'or hishmidó Adonay Elohéha mikirbéha Ochii voștri au văzut ce a făcut Adonai din pricina lui Baal-Peor; căci pe orice om care a mers după Baal-Peor, Adonai, Elohim-ul tău, l-a nimicit din mijlocul tău.
4:4 וְאַתֶּם הַדְּבֵקִים בַּיהוָה אֱלֹהֵיכֶם חַיִּים כֻּלְּכֶם הַיּוֹם. Ve'atém hadevekím baAdonay Elohehém hayím kulehém hayóm Iar voi, care v-ați alipit de Adonai, Elohim-ul vostru, sunteți toți vii astăzi.

Aliya 2 — Devarim 4:5-4:40

Audio ebraica / romana — in pregatire
4:5 רְאֵה לִמַּדְתִּי אֶתְכֶם חֻקִּים וּמִשְׁפָּטִים כַּאֲשֶׁר צִוַּנִי יְהוָה אֱלֹהָי לַעֲשׂוֹת כֵּן בְּקֶרֶב הָאָרֶץ אֲשֶׁר אַתֶּם בָּאִים שָׁמָּה לְרִשְׁתָּהּ. Re'é limadeti ethém hukím umishpatím ka'asher tzivani Adonay Elohái la'asot ken bekérev ha'áretz asher atém ba'ím shama lerishtá Iată, v-am învățat legi și porunci, cum mi-a poruncit Adonai, Elohim-ul meu, ca să faceți așa în mijlocul țării în care intrați ca s-o stăpâniți.
4:6 וּשְׁמַרְתֶּם וַעֲשִׂיתֶם כִּי הִוא חָכְמַתְכֶם וּבִינַתְכֶם לְעֵינֵי הָעַמִּים אֲשֶׁר יִשְׁמְעוּן אֵת כָּל־הַחֻקִּים הָאֵלֶּה וְאָמְרוּ רַק עַם־חָכָם וְנָבוֹן הַגּוֹי הַגָּדוֹל הַזֶּה. Ushmartém va'asitém ki hi hohmathém uvinathém le'einé ha'amím asher yishme'ún et kol hahukím ha'éle ve'ameru rak am hahám venavón hagoy hagadól hazé Păziți-le dar și împliniți-le, căci aceasta va fi înțelepciunea și priceperea voastră înaintea popoarelor, care vor auzi toate legile acestea și vor zice: Cu adevărat, acest popor mare este un popor înțelept și priceput.
4:7 כִּי מִי־גוֹי גָּדוֹל אֲשֶׁר־לוֹ אֱלֹהִים קְרֹבִים אֵלָיו כַּיהוָה אֱלֹהֵינוּ בְּכָּל־קָרְאֵנוּ אֵלָיו. Ki mi goy gadól asher lo Elohim kerovím elav kaAdonay Elohénu behol koreénu elav Căci care popor mare are pe dumnezeii lui așa de aproape de el, cum este Adonai, Elohim-ul nostru, ori de câte ori Îl chemăm?
4:8 וּמִי גּוֹי גָּדוֹל אֲשֶׁר־לוֹ חֻקִּים וּמִשְׁפָּטִים צַדִּיקִם כְּכֹל הַתּוֹרָה הַזֹּאת אֲשֶׁר אָנֹכִי נֹתֵן לִפְנֵיכֶם הַיּוֹם. Umí goy gadól asher lo hukím umishpatím tzadikím kehol haTorá hazot asher anohí notén lifnehém hayóm Și care popor mare are legi și porunci așa de drepte cum este toată legea aceasta pe care v-o pun astăzi înainte?
4:9 רַק הִשָּׁמֶר לְךָ וּשְׁמֹר נַפְשְׁךָ מְאֹד פֶּן־תִּשְׁכַּח אֶת־הַדְּבָרִים אֲשֶׁר־רָאוּ עֵינֶיךָ וּפֶן־יָסוּרוּ מִלְּבָבְךָ כֹּל יְמֵי חַיֶּיךָ וְהוֹדַעְתָּם לְבָנֶיךָ וְלִבְנֵי בָנֶיךָ. Rak hishámer lehá ushmor nafshehá me'ód pen tishkáh et hadevarím asher ra'ú einéha ufén yasúru milevavhá kol yemé hayéha vehoda'tám levanéha velivné vanéha Numai ia seama la tine însuți și veghează cu grijă asupra sufletului tău, ca nu cumva să uiți lucrurile pe care ți le-au văzut ochii, și ca nu cumva să-ți iasă din inimă în toate zilele vieții tale; ci fă-le cunoscute copiilor tăi și copiilor copiilor tăi —
4:10 יוֹם אֲשֶׁר עָמַדְתָּ לִפְנֵי יְהוָה אֱלֹהֶיךָ בְּחֹרֵב בֶּאֱמֹר יְהוָה אֵלַי הַקְהֶל־לִי אֶת־הָעָם וְאַשְׁמִעֵם אֶת־דְּבָרָי אֲשֶׁר יִלְמְדוּן לְיִרְאָה אֹתִי כָּל־הַיָּמִים אֲשֶׁר הֵם חַיִּים עַל־הָאֲדָמָה וְאֶת־בְּנֵיהֶם יְלַמֵּדוּן. Yom asher amádeta lifné Adonay Elohéha beHorév be'emór Adonay elay hakhél li et ha'ám ve'ashmi'ém et devaráy asher yilmedún leyir'á otí kol hayamím asher hem hayím al ha'adamá ve'et benehém yelamedún ziua în care ai stat înaintea lui Adonai, Elohim-ul tău, la Horeb, când Adonai mi-a zis: Adună-mi poporul, ca să le fac să audă cuvintele Mele, pe care le vor învăța ca să se teamă de Mine în toate zilele cât vor trăi pe pământ, și să le învețe pe copiii lor.
4:11 וַתִּקְרְבוּן וַתַּעַמְדוּן תַּחַת הָהָר וְהָהָר בֹּעֵר בָּאֵשׁ עַד־לֵב הַשָּׁמַיִם חֹשֶׁךְ עָנָן וַעֲרָפֶל. Vatikrevún vata'amdún táhat hahár vehahár bo'ér ba'ésh ad lev hashamáyim hósheh anán va'arafél Și v-ați apropiat și ați stat la poalele muntelui; și muntele ardea în foc până în inima cerului, cu întuneric, nor și negură.
4:12 וַיְדַבֵּר יְהוָה אֲלֵיכֶם מִתּוֹךְ הָאֵשׁ קוֹל דְּבָרִים אַתֶּם שֹׁמְעִים וּתְמוּנָה אֵינְכֶם רֹאִים זוּלָתִי קוֹל. Vayedabér Adonay alehém mitóh ha'ésh kol devarím atém shom'ím utemuná eynehém ro'ím zulatí kol Și Adonai v-a vorbit din mijlocul focului; ați auzit glasul cuvintelor, dar n-ați văzut niciun chip, ci numai un glas.
4:13 וַיַּגֵּד לָכֶם אֶת־בְּרִיתוֹ אֲשֶׁר צִוָּה אֶתְכֶם לַעֲשׂוֹת עֲשֶׂרֶת הַדְּבָרִים וַיִּכְתְּבֵם עַל־שְׁנֵי לֻחוֹת אֲבָנִים. Vayaged lahém et beritó asher tzivá ethém la'asot aséret hadevarím vayihtevém al shené luhót avaním Și El v-a făcut cunoscut legământul Său, pe care v-a poruncit să-l împliniți, cele zece porunci; și le-a scris pe două table de piatră.
4:14 וְאֹתִי צִוָּה יְהוָה בָּעֵת הַהִוא לְלַמֵּד אֶתְכֶם חֻקִּים וּמִשְׁפָּטִים לַעֲשֹׂתְכֶם אֹתָם בָּאָרֶץ אֲשֶׁר אַתֶּם עֹבְרִים שָׁמָּה לְרִשְׁתָּהּ. Ve'otí tzivá Adonay ba'et hahí lelamed ethém hukím umishpatím la'asothém otám ba'áretz asher atém ovrím shama lerishtá Și mie mi-a poruncit Adonai în vremea aceea să vă învăț legi și porunci, ca să le împliniți în țara în care treceți ca s-o stăpâniți.
4:15 וְנִשְׁמַרְתֶּם מְאֹד לְנַפְשֹׁתֵיכֶם כִּי לֹא רְאִיתֶם כָּל־תְּמוּנָה בְּיוֹם דִּבֶּר יְהוָה אֲלֵיכֶם בְּחֹרֵב מִתּוֹךְ הָאֵשׁ. Venishmartém me'ód lenafshotehém ki lo re'itém kol temuná beyóm dibér Adonay alehém beHorév mitóh ha'ésh Luați bine seama la voi înșivă, căci n-ați văzut niciun chip în ziua în care Adonai v-a vorbit la Horeb din mijlocul focului,
4:16 פֶּן־תַּשְׁחִתוּן וַעֲשִׂיתֶם לָכֶם פֶּסֶל תְּמוּנַת כָּל־סָמֶל תַּבְנִית זָכָר אוֹ נְקֵבָה. Pen tashhitún va'asitém lahém pésel temunát kol sámel tavnít zahár o nekevá ca nu cumva să vă stricați și să vă faceți un chip cioplit, înfățișarea vreunei icoane, chipul unui bărbat sau al unei femei,
4:17 תַּבְנִית כָּל־בְּהֵמָה אֲשֶׁר בָּאָרֶץ תַּבְנִית כָּל־צִפּוֹר כָּנָף אֲשֶׁר תָּעוּף בַּשָּׁמָיִם. Tavnít kol behemá asher ba'áretz tavnít kol tzipór kanáf asher ta'úf bashamáyim chipul vreunui dobitoc de pe pământ, chipul vreunei păsări înaripate care zboară în văzduh,
4:18 תַּבְנִית כָּל־רֹמֵשׂ בָּאֲדָמָה תַּבְנִית כָּל־דָּגָה אֲשֶׁר־בַּמַּיִם מִתַּחַת לָאָרֶץ. Tavnít kol romés ba'adamá tavnít kol dagá asher bamáyim mitáhat la'áretz chipul vreunui lucru care se târăște pe pământ, sau chipul vreunui pește din apele de sub pământ.
4:19 וּפֶן־תִּשָּׂא עֵינֶיךָ הַשָּׁמַיְמָה וְרָאִיתָ אֶת־הַשֶּׁמֶשׁ וְאֶת־הַיָּרֵחַ וְאֶת־הַכּוֹכָבִים כֹּל צְבָא הַשָּׁמַיִם וְנִדַּחְתָּ וְהִשְׁתַּחֲוִיתָ לָהֶם וַעֲבַדְתָּם אֲשֶׁר חָלַק יְהוָה אֱלֹהֶיךָ אֹתָם לְכֹל הָעַמִּים תַּחַת כָּל־הַשָּׁמָיִם. Ufén tisá einéha hashamáyma vera'íta et hashémesh ve'et hayaréah ve'et hakohavím kol tzevá hashamáyim venidahtá vehishtahavíta lahém va'avadtám asher halák Adonay Elohéha otám lehól ha'amím táhat kol hashamáyim Și ia seama, ca nu cumva să-ți ridici ochii spre cer și, văzând soarele, luna și stelele, toată oștirea cerului, să te lași amăgit să te închini lor și să le slujești, pe care Adonai, Elohim-ul tău, le-a împărțit tuturor popoarelor de sub tot cerul.
4:20 וְאֶתְכֶם לָקַח יְהוָה וַיּוֹצִא אֶתְכֶם מִכּוּר הַבַּרְזֶל מִמִּצְרָיִם לִהְיוֹת לוֹ לְעַם נַחֲלָה כַּיּוֹם הַזֶּה. Ve'ethém lakáh Adonay vayotzí ethém mikúr habarzél mimitzráyim liheyót lo le'ám nahalá kayóm hazé Dar pe voi Adonai v-a luat și v-a scos din cuptorul de fier, din Egipt, ca să fiți poporul moștenirii Lui, cum sunteți azi.
4:21 וַיהוָה הִתְאַנֶּף־בִּי עַל־דִּבְרֵיכֶם וַיִּשָּׁבַע לְבִלְתִּי עָבְרִי אֶת־הַיַּרְדֵּן וּלְבִלְתִּי־בֹא אֶל־הָאָרֶץ הַטּוֹבָה אֲשֶׁר יְהוָה אֱלֹהֶיךָ נֹתֵן לְךָ נַחֲלָה. VaAdonay hit'anéf bi al divrehém vayishavá levilti ovrí et haYardén ulevilti vo el ha'áretz hatová asher Adonay Elohéha notén lehá nahalá Și Adonai s-a mâniat pe mine din pricina voastră și a jurat că nu voi trece Iordanul și că nu voi intra în țara aceea bună pe care Adonai, Elohim-ul tău, ți-o dă de moștenire.
4:22 כִּי אָנֹכִי מֵת בָּאָרֶץ הַזֹּאת אֵינֶנִּי עֹבֵר אֶת־הַיַּרְדֵּן וְאַתֶּם עֹבְרִים וִירִשְׁתֶּם אֶת־הָאָרֶץ הַטּוֹבָה הַזֹּאת. Ki anohí met ba'áretz hazót einéni ovér et haYardén ve'atém ovrím virishtém et ha'áretz hatová hazót Căci eu voi muri în țara aceasta; nu voi trece Iordanul; dar voi veți trece și veți stăpâni țara aceea bună.
4:23 הִשָּׁמְרוּ לָכֶם פֶּן־תִּשְׁכְּחוּ אֶת־בְּרִית יְהוָה אֱלֹהֵיכֶם אֲשֶׁר כָּרַת עִמָּכֶם וַעֲשִׂיתֶם לָכֶם פֶּסֶל תְּמוּנַת כֹּל אֲשֶׁר צִוְּךָ יְהוָה אֱלֹהֶיךָ. Hishamerú lahém pen tishkehú et berít Adonay Elohehém asher karát imahém va'asitém lahém pésel temunát kol asher tzivhá Adonay Elohéha Luați seama, ca nu cumva să uitați legământul lui Adonai, Elohim-ul vostru, pe care l-a încheiat cu voi, și să vă faceți un chip cioplit, înfățișarea a orice v-a oprit Adonai, Elohim-ul tău.
4:24 כִּי יְהוָה אֱלֹהֶיךָ אֵשׁ אֹכְלָה הוּא אֵל קַנָּא. Ki Adonay Elohéha esh ohlá hu El kaná Căci Adonai, Elohim-ul tău, este un foc mistuitor, un Elohim gelos.
4:25 כִּי־תוֹלִיד בָּנִים וּבְנֵי בָנִים וְנוֹשַׁנְתֶּם בָּאָרֶץ וְהִשְׁחַתֶּם וַעֲשִׂיתֶם פֶּסֶל תְּמוּנַת כֹּל וַעֲשִׂיתֶם הָרַע בְּעֵינֵי יְהוָה־אֱלֹהֶיךָ לְהַכְעִיסוֹ. Ki tolíd baním uvné baním venoshantém ba'áretz vehishhatém va'asitém pésel temunát kol va'asitém hará be'einé Adonay Elohéha lehahisó Când vei avea copii și nepoți și vei îmbătrâni în țară, și vă veți strica și vă veți face un chip cioplit, înfățișarea a orice, și veți face ce este rău înaintea ochilor lui Adonai, Elohim-ul tău, ca să-L mâniați,
4:26 הַעִידֹתִי בָכֶם הַיּוֹם אֶת־הַשָּׁמַיִם וְאֶת־הָאָרֶץ כִּי־אָבֹד תֹּאבֵדוּן מַהֵר מֵעַל הָאָרֶץ אֲשֶׁר אַתֶּם עֹבְרִים אֶת־הַיַּרְדֵּן שָׁמָּה לְרִשְׁתָּהּ לֹא־תַאֲרִיכֻן יָמִים עָלֶיהָ כִּי הִשָּׁמֵד תִּשָּׁמֵדוּן. Ha'idóti vahém hayóm et hashamáyim ve'et ha'áretz ki avód to'vedún mahér me'ál ha'áretz asher atém ovrím et haYardén shama lerishtá lo ta'arihún yamím aléha ki hishamed tishamedún chem astăzi cerul și pământul martori împotriva voastră, că veți pieri repede cu totul din țara pe care o veți lua în stăpânire, trecând Iordanul; nu vă veți lungi zilele în ea, ci veți fi nimiciți cu desăvârșire.
4:27 וְהֵפִיץ יְהוָה אֶתְכֶם בָּעַמִּים וְנִשְׁאַרְתֶּם מְתֵי מִסְפָּר בַּגּוֹיִם אֲשֶׁר יְנַהֵג יְהוָה אֶתְכֶם שָׁמָּה. Vehefítz Adonay ethém ba'amím venish'artém metéy mispár bagoyím asher yenahég Adonay ethém shama Și Adonai vă va risipi printre popoare și veți rămâne puțini la număr printre neamurile la care vă va duce Adonai.
4:28 וַעֲבַדְתֶּם־שָׁם אֱלֹהִים מַעֲשֵׂה יְדֵי אָדָם עֵץ וָאֶבֶן אֲשֶׁר לֹא־יִרְאוּן וְלֹא יִשְׁמְעוּן וְלֹא יֹאכְלוּן וְלֹא יְרִיחֻן. Va'avadtém sham Elohím ma'asé yedé adám etz va'éven asher lo yir'ún veló yishme'ún veló yohlún veló yerihún Și acolo veți sluji unor dumnezei, lucrare a mâinilor omului, din lemn și din piatră, care nu văd, nici nu aud, nici nu mănâncă, nici nu miroase.
4:29 וּבִקַּשְׁתֶּם מִשָּׁם אֶת־יְהוָה אֱלֹהֶיךָ וּמָצָאתָ כִּי תִדְרְשֶׁנּוּ בְּכָל־לְבָבְךָ וּבְכָל־נַפְשֶׁךָ. Uvikashtém misham et Adonay Elohéha umatzáta ki tidreshénu behol levavhá uvehol nafshéha Dar dacă de acolo vei căuta pe Adonai, Elohim-ul tău, Îl vei găsi dacă-L vei căuta din toată inima ta și din tot sufletul tău.
4:30 בַּצַּר לְךָ וּמְצָאוּךָ כֹּל הַדְּבָרִים הָאֵלֶּה בְּאַחֲרִית הַיָּמִים וְשַׁבְתָּ עַד־יְהוָה אֱלֹהֶיךָ וְשָׁמַעְתָּ בְּקֹלוֹ. Batzár lehá umtza'úha kol hadevarím ha'éle be'aharít hayamím veshavtá ad Adonay Elohéha veshamá'ta bekoló Când vei fi în strâmtorare și toate aceste lucruri te vor ajunge, în zilele de pe urmă, te vei întoarce la Adonai, Elohim-ul tău, și vei asculta glasul Lui.
4:31 כִּי אֵל רַחוּם יְהוָה אֱלֹהֶיךָ לֹא יַרְפְּךָ וְלֹא יַשְׁחִיתֶךָ וְלֹא יִשְׁכַּח אֶת־בְּרִית אֲבֹתֶיךָ אֲשֶׁר נִשְׁבַּע לָהֶם. Ki El rahúm Adonay Elohéha lo yarpehá veló yashhitéha veló yishkáh et berít avotéha asher nishbá lahém Căci Adonai, Elohim-ul tău, este un Elohim milostiv; nu te va părăsi și nu te va nimici, nu va uita legământul pe care l-a jurat părinților tăi.
4:32 כִּי שְׁאַל־נָא לְיָמִים רִאשֹׁנִים אֲשֶׁר־הָיוּ לְפָנֶיךָ לְמִן־הַיּוֹם אֲשֶׁר בָּרָא אֱלֹהִים אָדָם עַל־הָאָרֶץ וּלְמִקְצֵה הַשָּׁמַיִם וְעַד־קְצֵה הַשָּׁמָיִם הֲנִהְיָה כַּדָּבָר הַגָּדוֹל הַזֶּה אוֹ הֲנִשְׁמַע כָּמֹהוּ. Ki she'ál na leyamím rishoním asher hayú lefanéha lemín hayóm asher bará Elohím adám al ha'áretz ulmiktzé hashamáyim ve'ád ketzé hashamáyim haniheyá kadavár hagadól hazé o hanishmá kamóhu Întreabă dar zilele de demult, care au fost înaintea ta, din ziua în care Elohim a făcut pe om pe pământ, și de la o margine a cerului până la cealaltă, dacă s-a întâmplat vreodată un lucru atât de mare sau dacă s-a auzit ceva asemenea —
4:33 הֲשָׁמַע עָם קוֹל אֱלֹהִים מְדַבֵּר מִתּוֹךְ־הָאֵשׁ כַּאֲשֶׁר־שָׁמַעְתָּ אַתָּה וַיֶּחִי. Hashamá am kol Elohím medabér mitóh ha'ésh ka'asher shamá'ta atá vayéhi a auzit vreun popor glasul lui Elohim vorbind din mijlocul focului, cum ai auzit tu, și a rămas viu?
4:34 אוֹ הֲנִסָּה אֱלֹהִים לָבוֹא לָקַחַת לוֹ גוֹי מִקֶּרֶב גּוֹי בְּמַסֹּת בְּאֹתֹת וּבְמוֹפְתִים וּבְמִלְחָמָה וּבְיָד חֲזָקָה וּבִזְרוֹעַ נְטוּיָה וּבְמוֹרָאִים גְּדֹלִים כְּכֹל אֲשֶׁר־עָשָׂה לָכֶם יְהוָה אֱלֹהֵיכֶם בְּמִצְרַיִם לְעֵינֶיךָ. O hanisá Elohím lavó lakáhat lo goy mikérev goy bemasót be'otót uvmoftím uvmilhamá uveyád hazaká uvizróa netuyá uvmora'ím guedolím kehol asher asá lahém Adonay Elohehém beMitzráyim le'einéha Sau a încercat vreun dumnezeu să vină să-și ia un popor din mijlocul altui popor, prin încercări, prin semne, prin minuni, prin război, prin mână puternică și braț întins, și prin mari spaime, cum a făcut pentru voi Adonai, Elohim-ul vostru, în Egipt, sub ochii tăi?
4:35 אַתָּה הָרְאֵתָ לָדַעַת כִּי יְהוָה הוּא הָאֱלֹהִים אֵין עוֹד מִלְבַדּוֹ. Atá hor'éta ladá'at ki Adonay hu ha'Elohím eyn od milvadó Ție ți s-a arătat, ca să știi că Adonai, El este Elohim; nu este altul afară de El.
4:36 מִן־הַשָּׁמַיִם הִשְׁמִיעֲךָ אֶת־קֹלוֹ לְיַסְּרֶךָּ וְעַל־הָאָרֶץ הֶרְאֲךָ אֶת־אִשּׁוֹ הַגְּדוֹלָה וּדְבָרָיו שָׁמַעְתָּ מִתּוֹךְ הָאֵשׁ. Min hashamáyim hishmi'ahá et koló leyaserehá ve'ál ha'áretz her'ahá et ishó hagdolá udevaráv shamá'ta mitóh ha'ésh Din cer te-a făcut să auzi glasul Său, ca să te învețe; și pe pământ ți-a arătat focul Lui cel mare, și ai auzit cuvintele Lui din mijlocul focului.
4:37 וְתַחַת כִּי אָהַב אֶת־אֲבֹתֶיךָ וַיִּבְחַר בְּזַרְעוֹ אַחֲרָיו וַיּוֹצִאֲךָ בְּפָנָיו בְּכֹחוֹ הַגָּדֹל מִמִּצְרָיִם. Vetáhat ki ahav et avotéha vayivhár bezar'ó aharáv vayotzi'ahá befanáv behohó hagadól miMitzráyim Și pentru că a iubit pe părinții tăi, a ales sămânța lor după ei și te-a scos din Egipt cu însăși prezența Lui, prin marea Lui putere,
4:38 לְהוֹרִישׁ גּוֹיִם גְּדֹלִים וַעֲצֻמִים מִמְּךָ מִפָּנֶיךָ לַהֲבִיאֲךָ לָתֶת־לְךָ אֶת־אַרְצָם נַחֲלָה כַּיּוֹם הַזֶּה. Lehorísh goyím guedolím va'atzumím miméha mipanéha lahavi'ahá latét lehá et artzám nahalá kayóm hazé ca să alunge dinaintea ta neamuri mai mari și mai puternice decât tine, ca să te ducă și să-ți dea țara lor de moștenire, cum este astăzi.
4:39 וְיָדַעְתָּ הַיּוֹם וַהֲשֵׁבֹתָ אֶל־לְבָבֶךָ כִּי יְהוָה הוּא הָאֱלֹהִים בַּשָּׁמַיִם מִמַּעַל וְעַל־הָאָרֶץ מִתָּחַת אֵין עוֹד. Veyadá'ta hayóm vahashevóta el levavéha ki Adonay hu ha'Elohím bashamáyim mimá'al ve'ál ha'áretz mitáhat eyn od Să știi dar astăzi și să pui la inimă că Adonai este Elohim în cer sus și pe pământ jos; nu este altul.
4:40 וְשָׁמַרְתָּ אֶת־חֻקָּיו וְאֶת־מִצְוֺתָיו אֲשֶׁר אָנֹכִי מְצַוְּךָ הַיּוֹם אֲשֶׁר יִיטַב לְךָ וּלְבָנֶיךָ אַחֲרֶיךָ וּלְמַעַן תַּאֲרִיךְ יָמִים עַל־הַאֲדָמָה אֲשֶׁר יְהוָה אֱלֹהֶיךָ נֹתֵן לְךָ כָּל־הַיָּמִים. Veshamárta et hukáv ve'et mitzvotáv asher anohí metzavhá hayóm asher yitáv lehá ulvanéha aharéha ulmá'an ta'aríh yamím al ha'adamá asher Adonay Elohéha notén lehá kol hayamím Și să păzești legile Lui și poruncile Lui pe care ți le poruncesc astăzi, ca să-ți fie bine ție și copiilor tăi după tine, și ca să-ți lungești zilele pe pământul pe care ți-l dă Adonai, Elohim-ul tău, pentru totdeauna.

Aliya 3 — Devarim 4:41-4:49

Audio ebraica / romana — in pregatire
4:41 אָז יַבְדִּיל מֹשֶׁה שָׁלֹשׁ עָרִים בְּעֵבֶר הַיַּרְדֵּן מִזְרְחָה שָׁמֶשׁ. Az yavdíl Moshé shalósh arím be'éver haYardén mizráha shámesh Atunci Moise a osebit trei cetăți dincoace de Iordan, spre răsăritul soarelui,
4:42 לָנֻס שָׁמָּה רוֹצֵחַ אֲשֶׁר יִרְצַח אֶת־רֵעֵהוּ בִּבְלִי־דַעַת וְהוּא לֹא־שֹׂנֵא לוֹ מִתְּמוֹל שִׁלְשׁוֹם וְנָס אֶל־אַחַת מִן־הֶעָרִים הָאֵל וָחָי. Lanús shama rotzéah asher yirtzáh et re'éhu bivlí dá'at vehú lo sonéh lo mitemól shilshóm venás el ahát min he'arím ha'él vaháy ca să fugă acolo ucigașul care va fi ucis pe aproapele său fără voie, fără să-l fi urât mai înainte, și ca, fugind într-una din cetățile acestea, să rămână în viață:
4:43 אֶת־בֶּצֶר בַּמִּדְבָּר בְּאֶרֶץ הַמִּישֹׁר לָרֻאוּבֵנִי וְאֶת־רָאמֹת בַּגִּלְעָד לַגָּדִי וְאֶת־גּוֹלָן בַּבָּשָׁן לַמְנַשִּׁי. Et Bétzer bamidbár be'éretz hamishór laRuvení ve'et Ramót baGuilád laGadí ve'et Golán baBashán laMenashí Bețer în pustie, în câmpie, pentru rubeniți; Ramot în Galaad, pentru gadiți; și Golan în Basan, pentru manasiți.
4:44 וְזֹאת הַתּוֹרָה אֲשֶׁר־שָׂם מֹשֶׁה לִפְנֵי בְּנֵי יִשְׂרָאֵל. Vezót haTorá asher sam Moshé lifné bené Yisrael Aceasta este legea pe care a pus-o Moise înaintea copiilor lui Israel.
4:45 אֵלֶּה הָעֵדֹת וְהַחֻקִּים וְהַמִּשְׁפָּטִים אֲשֶׁר דִּבֶּר מֹשֶׁה אֶל־בְּנֵי יִשְׂרָאֵל בְּצֵאתָם מִמִּצְרָיִם. Éle ha'edót vehahukím vehamishpatím asher dibér Moshé el bené Yisrael betzetám miMitzráyim Acestea sunt mărturiile, legile și poruncile pe care le-a spus Moise copiilor lui Israel, când au ieșit din Egipt,
4:46 בְּעֵבֶר הַיַּרְדֵּן בַּגַּיְא מוּל בֵּית פְּעוֹר בְּאֶרֶץ סִיחֹן מֶלֶךְ הָאֱמֹרִי אֲשֶׁר יוֹשֵׁב בְּחֶשְׁבּוֹן אֲשֶׁר הִכָּה מֹשֶׁה וּבְנֵי יִשְׂרָאֵל בְּצֵאתָם מִמִּצְרָיִם. Be'éver haYardén bagáy mul Bet Pe'or be'éretz Sihón méleh ha'Emorí asher yoshév beHeshbón asher hiká Moshé uvné Yisrael betzetám miMitzráyim dincoace de Iordan, în valea dinaintea lui Bet-Peor, în țara lui Sihon, împăratul amoriților, care locuia la Hesbon, pe care l-au bătut Moise și copiii lui Israel, când au ieșit din Egipt.
4:47 וַיִּירְשׁוּ אֶת־אַרְצוֹ וְאֶת־אֶרֶץ עוֹג מֶלֶךְ־הַבָּשָׁן שְׁנֵי מַלְכֵי הָאֱמֹרִי אֲשֶׁר בְּעֵבֶר הַיַּרְדֵּן מִזְרַח שָׁמֶשׁ. Vayirshú et artzó ve'et éretz Og méleh haBashán shné malhé ha'Emorí asher be'éver haYardén mizráh shámesh Și au luat în stăpânire țara lui și țara lui Og, împăratul Basanului, doi împărați ai amoriților, care erau dincoace de Iordan, spre răsăritul soarelui;
4:48 מֵעֲרֹעֵר אֲשֶׁר עַל־שְׂפַת־נַחַל אַרְנֹן וְעַד־הַר שִׂיאֹן הוּא חֶרְמוֹן. Me'Aroér asher al sefát náhal Arnón ve'ád har Si'ón hu Hermón de la Aroer, care este pe malul pârâului Arnon, până la muntele Sion, adică Hermonul,
4:49 וְכָל־הָעֲרָבָה עֵבֶר הַיַּרְדֵּן מִזְרָחָה וְעַד יָם הָעֲרָבָה תַּחַת אַשְׁדֹּת הַפִּסְגָּה. Vehol ha'Aravá éver haYardén mizráha ve'ád yam ha'Aravá táhat ashdót haPisgá și toată câmpia de dincoace de Iordan, spre răsărit, până la marea câmpiei, sub poalele muntelui Pisga.

Aliya 4 — Devarim 5:1-5:18 (Aseret HaDibrot, numerotare evreiasca)

Audio ebraica / romana — in pregatire
5:1 וַיִּקְרָא מֹשֶׁה אֶל־כָּל־יִשְׂרָאֵל וַיֹּאמֶר אֲלֵהֶם שְׁמַע יִשְׂרָאֵל אֶת־הַחֻקִּים וְאֶת־הַמִּשְׁפָּטִים אֲשֶׁר אָנֹכִי דֹּבֵר בְּאָזְנֵיכֶם הַיּוֹם וּלְמַדְתֶּם אֹתָם וּשְׁמַרְתֶּם לַעֲשֹׂתָם. Vayikrá Moshé el kol Yisrael vayómer alehém shemá Yisrael et hahukím ve'et hamishpatím asher anohí dovér be'oznehém hayóm ulmadtém otám ushmartém la'asotám Și Moise a chemat pe tot Israelul și le-a zis: Ascultă, Israele, legile și poruncile pe care vi le spun astăzi în auzul vostru; învățați-le și păziți-le să le împliniți.
5:2 יְהוָה אֱלֹהֵינוּ כָּרַת עִמָּנוּ בְּרִית בְּחֹרֵב. Adonay Elohénu karát imánu berít beHorév Adonai, Elohim-ul nostru, a încheiat cu noi un legământ la Horeb.
5:3 לֹא אֶת־אֲבֹתֵינוּ כָּרַת יְהוָה אֶת־הַבְּרִית הַזֹּאת כִּי אִתָּנוּ אֲנַחְנוּ אֵלֶּה פֹה הַיּוֹם כֻּלָּנוּ חַיִּים. Lo et avotéinu karát Adonay et haberít hazót ki itánu anáhnu éle po hayóm kulánu hayím Nu cu părinții noștri a încheiat Adonai legământul acesta, ci cu noi, cei care suntem astăzi aici, toți cei vii.
5:4 פָּנִים בְּפָנִים דִּבֶּר יְהוָה עִמָּכֶם בָּהָר מִתּוֹךְ הָאֵשׁ. Paním befaním dibér Adonay imahém bahár mitóh ha'ésh Adonai v-a vorbit față în față pe munte, din mijlocul focului.
5:5 אָנֹכִי עֹמֵד בֵּין־יְהוָה וּבֵינֵיכֶם בָּעֵת הַהִוא לְהַגִּיד לָכֶם אֶת־דְּבַר יְהוָה כִּי יְרֵאתֶם מִפְּנֵי הָאֵשׁ וְלֹא־עֲלִיתֶם בָּהָר לֵאמֹר. Anohí omed beín Adonay uveinehém ba'et hahí lehagíd lahém et devár Adonay ki yerétem mipné ha'ésh veló alitém bahár lemor Eu am stat atunci între Adonai și voi, ca să vă fac cunoscut cuvântul lui Adonai; căci vă temeați de foc și nu v-ați suit pe munte. Și El a zis:
5:6 אָנֹכִי יְהוָה אֱלֹהֶיךָ אֲשֶׁר הוֹצֵאתִיךָ מֵאֶרֶץ מִצְרַיִם מִבֵּית עֲבָדִים. Anohí Adonay Elohéha asher hotzetíha me'éretz Mitzráyim mibéit avadím Eu sunt Adonai, Elohim-ul tău, care te-a scos din țara Egiptului, din casa robiei.
5:7 לֹא־יִהְיֶה לְךָ אֱלֹהִים אֲחֵרִים עַל־פָּנָיַ. Lo yihyé lehá elohím aherím al panáy Să nu ai alți dumnezei afară de Mine.
5:8 לֹא־תַעֲשֶׂה לְךָ פֶסֶל כָּל־תְּמוּנָה אֲשֶׁר בַּשָּׁמַיִם מִמַּעַל וַאֲשֶׁר בָּאָרֶץ מִתָּחַת וַאֲשֶׁר בַּמַּיִם מִתַּחַת לָאָרֶץ. Lo ta'asé lehá pésel kol temuná asher bashamáyim mimá'al va'asher ba'áretz mitáhat va'asher bamáyim mitáhat la'áretz Să nu-ți faci chip cioplit, nicio înfățișare a ceea ce este sus în cer, nici a ceea ce este jos pe pământ, nici a ceea ce este în apele de sub pământ.
5:9 לֹא־תִשְׁתַּחֲוֶה לָהֶם וְלֹא תָעָבְדֵם כִּי אָנֹכִי יְהוָה אֱלֹהֶיךָ אֵל קַנָּא פֹּקֵד עֲוֺן אָבוֹת עַל־בָּנִים וְעַל־שִׁלֵּשִׁים וְעַל־רִבֵּעִים לְשֹׂנְאָי. Lo tishtahavé lahém veló ta'avdém ki anohí Adonay Elohéha El kaná poked avón avót al baním ve'ál shileshím ve'ál ribe'ím lesone'áy Să nu te închini înaintea lor și să nu le slujești; căci Eu, Adonai, Elohim-ul tău, sunt un Elohim gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinților în copii până la al treilea și al patrulea neam al celor ce Mă urăsc,
5:10 וְעֹשֶׂה חֶסֶד לַאֲלָפִים לְאֹהֲבַי וּלְשֹׁמְרֵי מִצְוֺתָו. Ve'osé hésed la'alafím le'ohaváy ulshomré mitzvotáv și Mă îndur până la a mia generație de cei ce Mă iubesc și păzesc poruncile Mele.
5:11 לֹא תִשָּׂא אֶת־שֵׁם־יְהוָה אֱלֹהֶיךָ לַשָּׁוְא כִּי לֹא יְנַקֶּה יְהוָה אֵת אֲשֶׁר־יִשָּׂא אֶת־שְׁמוֹ לַשָּׁוְא. Lo tisá et shem Adonay Elohéha lasháv ki lo yenaké Adonay et asher yisá et shemó lasháv Să nu iei în deșert numele lui Adonai, Elohim-ul tău; căci Adonai nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deșert numele Lui.
5:12 שָׁמוֹר אֶת־יוֹם הַשַׁבָּת לְקַדְּשׁוֹ כַּאֲשֶׁר צִוְּךָ יְהוָה אֱלֹהֶיךָ. Shamór et yom haShabát lekadeshó ka'asher tzivhá Adonay Elohéha Ține ziua Șabatului, ca s-o sfințești, cum ți-a poruncit Adonai, Elohim-ul tău.
5:13 שֵׁשֶׁת יָמִים תַּעֲבֹד וְעָשִׂיתָ כָּל־מְלַאכְתֶּךָ. Shéshet yamím ta'avód ve'asíta kol melahtéha Șase zile să lucrezi și să-ți faci toată lucrarea;
5:14 וְיוֹם הַשְּׁבִיעִי שַׁבָּת לַיהוָה אֱלֹהֶיךָ לֹא תַעֲשֶׂה כָל־מְלָאכָה אַתָּה וּבִנְךָ־וּבִתֶּךָ וְעַבְדְּךָ־וַאֲמָתֶךָ וְשׁוֹרְךָ וַחֲמֹרְךָ וְכָל־בְּהֶמְתֶּךָ וְגֵרְךָ אֲשֶׁר בִּשְׁעָרֶיךָ לְמַעַן יָנוּחַ עַבְדְּךָ וַאֲמָתְךָ כָּמוֹךָ. Veyóm hashevi'í Shabát laAdonay Elohéha lo ta'asé hol melahá atá uvinhá uvitéha ve'avdehá va'amatéha veshorhá vahamorhá vehol behemtéha vegerhá asher bish'aréha lemá'an yanúah avdehá va'amathá kamóha dar ziua a șaptea este Șabatul lui Adonai, Elohim-ul tău; să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici asinul tău, nici vreun dobitoc de-al tău, nici străinul care este în cetățile tale, ca să se odihnească robul tău și roaba ta ca și tine.
5:15 וְזָכַרְתָּ כִּי־עֶבֶד הָיִיתָ בְּאֶרֶץ מִצְרַיִם וַיֹּצִאֲךָ יְהוָה אֱלֹהֶיךָ מִשָּׁם בְּיָד חֲזָקָה וּבִזְרֹעַ נְטוּיָה עַל־כֵּן צִוְּךָ יְהוָה אֱלֹהֶיךָ לַעֲשׂוֹת אֶת־יוֹם הַשַׁבָּת. Vezahárta ki éved hayíta be'éretz Mitzráyim vayotzi'ahá Adonay Elohéha misham beyád hazaká uvizróa netuyá al ken tzivhá Adonay Elohéha la'asot et yom haShabát Și adu-ți aminte că ai fost rob în țara Egiptului, și că Adonai, Elohim-ul tău, te-a scos de acolo cu mână puternică și cu braț întins; de aceea ți-a poruncit Adonai, Elohim-ul tău, să ții ziua Șabatului.
5:16 כַּבֵּד אֶת־אָבִיךָ וְאֶת־אִמֶּךָ כַּאֲשֶׁר צִוְּךָ יְהוָה אֱלֹהֶיךָ לְמַעַן יַאֲרִיכֻן יָמֶיךָ וּלְמַעַן יִיטַב לָךְ עַל הָאֲדָמָה אֲשֶׁר־יְהוָה אֱלֹהֶיךָ נֹתֵן לָךְ. Kabéd et avíha ve'et iméha ka'asher tzivhá Adonay Elohéha lemá'an ya'arihún yaméha ulmá'an yitáv lehá al ha'adamá asher Adonay Elohéha notén lah Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, cum ți-a poruncit Adonai, Elohim-ul tău, ca să ți se lungească zilele și ca să-ți fie bine pe pământul pe care ți-l dă Adonai, Elohim-ul tău.
5:17 לֹא תִּרְצָח׃ וְלֹא תִּנְאָף׃ וְלֹא תִּגְנֹב׃ וְלֹא־תַעֲנֶה בְרֵעֲךָ עֵד שָׁוְא. Lo tirtzáh veló tin'áf veló tignóv veló ta'ané vere'ahá ed shav Să nu ucizi. Nici să nu preacurvești. Nici să nu furi. Nici să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.
5:18 וְלֹא תַחְמֹד אֵשֶׁת רֵעֶךָ וְלֹא תִתְאַוֶּה בֵּית רֵעֶךָ שָׂדֵהוּ וְעַבְדּוֹ וַאֲמָתוֹ שׁוֹרוֹ וַחֲמֹרוֹ וְכֹל אֲשֶׁר לְרֵעֶךָ. Veló tahmód éshet re'éha veló titavé beit re'éha sadéhu ve'avdó va'amató shoró vahamoró vehól asher lere'éha Nici să nu poftești pe nevasta aproapelui tău, nici să nu dorești casa aproapelui tău, ogorul lui, robul lui, roaba lui, boul lui, asinul lui, sau nimic din ceea ce este al aproapelui tău.

Aliya 5 — Devarim 5:19-6:3 (numerotare evreiasca)

Audio ebraica / romana — in pregatire
5:19 אֶת־הַדְּבָרִים הָאֵלֶּה דִּבֶּר יְהוָה אֶל־כָּל־קְהַלְכֶם בָּהָר מִתּוֹךְ הָאֵשׁ הֶעָנָן וְהָעֲרָפֶל קוֹל גָּדוֹל וְלֹא יָסָף וַיִּכְתְּבֵם עַל־שְׁנֵי לֻחֹת אֲבָנִים וַיִּתְּנֵם אֵלָי. Et hadevarím ha'éle dibér Adonay el kol kehalhém bahár mitóh ha'ésh he'anán veha'arafél kol gadól veló yasáf vayihtevém al shné luhót avaním vayiteném elay Aceste cuvinte le-a spus Adonai întregii voastre adunări pe munte, din mijlocul focului, al norului și al negurii, cu glas puternic, și n-a mai adăugat nimic. Și le-a scris pe două table de piatră și mi le-a dat.
5:20 וַיְהִי כְּשָׁמְעֲכֶם אֶת־הַקּוֹל מִתּוֹךְ הַחֹשֶׁךְ וְהָהָר בֹּעֵר בָּאֵשׁ וַתִּקְרְבוּן אֵלַי כָּל־רָאשֵׁי שִׁבְטֵיכֶם וְזִקְנֵיכֶם. Vayehí keshom'ahém et hakol mitóh hahósheh vehahár bo'ér ba'ésh vatikrevún elay kol rashé shivtehém vezikneihém Și când ați auzit glasul din mijlocul întunericului, în timp ce muntele ardea în foc, v-ați apropiat de mine, toate căpeteniile semințiilor voastre și bătrânii voștri,
5:21 וַתֹּאמְרוּ הֵן הֶרְאָנוּ יְהוָה אֱלֹהֵינוּ אֶת־כְּבֹדוֹ וְאֶת־גָּדְלוֹ וְאֶת־קֹלוֹ שָׁמַעְנוּ מִתּוֹךְ הָאֵשׁ הַיּוֹם הַזֶּה רָאִינוּ כִּי־יְדַבֵּר אֱלֹהִים אֶת־הָאָדָם וָחָי. Vatómerú hen her'ánu Adonay Elohénu et kevodó ve'et godló ve'et koló shamánu mitóh ha'ésh hayóm hazé ra'ínu ki yedabér Elohím et ha'adám vaháy și ați zis: Iată, Adonai, Elohim-ul nostru, ne-a arătat slava Lui și mărimea Lui, și am auzit glasul Lui din mijlocul focului; astăzi am văzut că Elohim vorbește cu omul, și acesta rămâne în viață.
5:22 וְעַתָּה לָמָּה נָמוּת כִּי תֹאכְלֵנוּ הָאֵשׁ הַגְּדֹלָה הַזֹּאת אִם־יֹסְפִים אֲנַחְנוּ לִשְׁמֹעַ אֶת־קוֹל יְהוָה אֱלֹהֵינוּ עוֹד וָמָתְנוּ. Ve'atá lama namút ki tohlénu ha'ésh hagdolá hazót im yosfím anáhnu lishmóa et kol Adonay Elohénu od vamátnu Acum dar, de ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui; dacă vom mai auzi glasul lui Adonai, Elohim-ul nostru, vom muri.
5:23 כִּי מִי כָל־בָּשָׂר אֲשֶׁר שָׁמַע קוֹל אֱלֹהִים חַיִּים מְדַבֵּר מִתּוֹךְ־הָאֵשׁ כָּמֹנוּ וַיֶּחִי. Ki mi hol basár asher shamá kol Elohím hayím medabér mitóh ha'ésh kamónu vayéhi Căci cine dintre toți muritorii a auzit glasul Elohim-ului celui viu vorbind din mijlocul focului, cum am auzit noi, și a rămas în viață?
5:24 קְרַב אַתָּה וּשֲׁמָע אֵת כָּל־אֲשֶׁר יֹאמַר יְהוָה אֱלֹהֵינוּ וְאַתְּ תְּדַבֵּר אֵלֵינוּ אֵת כָּל־אֲשֶׁר יְדַבֵּר יְהוָה אֱלֹהֵינוּ אֵלֶיךָ וְשָׁמַעְנוּ וְעָשִׂינוּ. Kerav atá ushmá et kol asher yomár Adonay Elohénu ve'át tedabér eléinu et kol asher yedabér Adonay Elohénu eléha veshamánu ve'asínu Apropie-te tu și ascultă tot ce va zice Adonai, Elohim-ul nostru; și tu ne vei spune tot ce-ți va vorbi Adonai, Elohim-ul nostru; și noi vom asculta și vom împlini.
5:25 וַיִּשְׁמַע יְהוָה אֶת־קוֹל דִּבְרֵיכֶם בְּדַבֶּרְכֶם אֵלָי וַיֹּאמֶר יְהוָה אֵלַי שָׁמַעְתִּי אֶת־קוֹל דִּבְרֵי הָעָם הַזֶּה אֲשֶׁר דִּבְּרוּ אֵלֶיךָ הֵיטִיבוּ כָּל־אֲשֶׁר דִּבֵּרוּ. Vayishmá Adonay et kol divrehém bedaberhém elay vayómer Adonay elay shamáti et kol divré ha'ám hazé asher diberú eléha heitívu kol asher diberú Și Adonai a auzit glasul cuvintelor voastre, când îmi vorbeați, și Adonai mi-a zis: Am auzit glasul cuvintelor poporului acestuia, pe care ți le-au spus; bine au vorbit în tot ce au zis.
5:26 מִי־יִתֵּן וְהָיָה לְבָבָם זֶה לָהֶם לְיִרְאָה אֹתִי וְלִשְׁמֹר אֶת־כָּל־מִצְוֺתַי כָּל־הַיָּמִים לְמַעַן יִיטַב לָהֶם וְלִבְנֵיהֶם לְעֹלָם. Mi yitén vehayá levavám ze lahém leyir'á otí velishmór et kol mitzvotáy kol hayamím lemá'an yitáv lahém velivnehém le'olám O, de ar avea o asemenea inimă, ca să se teamă de Mine și să păzească totdeauna toate poruncile Mele, ca să le fie bine lor și copiilor lor pe vecie!
5:27 לֵךְ אֱמֹר לָהֶם שׁוּבוּ לָכֶם לְאָהֳלֵיכֶם. Leh emór lahém shúvu lahém le'ohalehém Du-te, spune-le: Întoarceți-vă la corturile voastre.
5:28 וְאַתָּה פֹּה עֲמֹד עִמָּדִי וַאֲדַבְּרָה אֵלֶיךָ אֵת כָּל־הַמִּצְוָה וְהַחֻקִּים וְהַמִּשְׁפָּטִים אֲשֶׁר תְּלַמְּדֵם וְעָשׂוּ בָאָרֶץ אֲשֶׁר אָנֹכִי נֹתֵן לָהֶם לְרִשְׁתָּהּ. Ve'atá po amód imadí va'adabra eléha et kol hamitzvá vehahukím vehamishpatím asher telamedém ve'asú va'áretz asher anohí notén lahém lerishtá Dar tu rămâi aici cu Mine, și-ți voi spune toate poruncile, legile și rânduielile pe care să-i înveți, ca să le împlinească în țara pe care le-o dau s-o stăpânească.
5:29 וּשְׁמַרְתֶּם לַעֲשׂוֹת כַּאֲשֶׁר צִוָּה יְהוָה אֱלֹהֵיכֶם אֶתְכֶם לֹא תָסֻרוּ יָמִין וּשְׂמֹאל. Ushmartém la'asot ka'asher tzivá Adonay Elohehém ethém lo tasúru yamín usmol Luați seama dar să faceți cum v-a poruncit Adonai, Elohim-ul vostru; să nu vă abateți nici la dreapta, nici la stânga.
5:30 בְּכָל־הַדֶּרֶךְ אֲשֶׁר צִוָּה יְהוָה אֱלֹהֵיכֶם אֶתְכֶם תֵּלֵכוּ לְמַעַן תִּחְיוּן וְטוֹב לָכֶם וְהַאֲרַכְתֶּם יָמִים בָּאָרֶץ אֲשֶׁר תִּירָשׁוּן. Behol hadéreh asher tzivá Adonay Elohehém ethém teléhu lemá'an tihyún vetóv lahém veha'arahtém yamím ba'áretz asher tirashún Umblați pe tot drumul pe care vi l-a poruncit Adonai, Elohim-ul vostru, ca să trăiți, să vă fie bine, și să vă lungiți zilele în țara pe care o veți stăpâni.
6:1 וְזֹאת הַמִּצְוָה הַחֻקִּים וְהַמִּשְׁפָּטִים אֲשֶׁר צִוָּה יְהוָה אֱלֹהֵיכֶם לְלַמֵּד אֶתְכֶם לַעֲשׂוֹת בָּאָרֶץ אֲשֶׁר אַתֶּם עֹבְרִים שָׁמָּה לְרִשְׁתָּהּ. Vezót hamitzvá hahukím vehamishpatím asher tzivá Adonay Elohehém lelamed ethém la'asot ba'áretz asher atém ovrím shama lerishtá Și aceasta este porunca, legile și rânduielile pe care Adonai, Elohim-ul vostru, a poruncit să vă învăț, ca să le împliniți în țara în care treceți ca s-o stăpâniți,
6:2 לְמַעַן תִּירָא אֶת־יְהוָה אֱלֹהֶיךָ לִשְׁמֹר אֶת־כָּל־חֻקֹּתָיו וּמִצְוֺתָיו אֲשֶׁר אָנֹכִי מְצַוֶּךָ אַתָּה וּבִנְךָ וּבֶן־בִּנְךָ כֹּל יְמֵי חַיֶּיךָ וּלְמַעַן יַאֲרִכֻן יָמֶיךָ. Lemá'an tirá et Adonay Elohéha lishmór et kol hukotáv umitzvotáv asher anohí metzavéha atá uvinhá uvén binhá kol yemé hayéha ulmá'an ya'arihún yaméha ca să te temi de Adonai, Elohim-ul tău, păzind toate legile Lui și poruncile Lui pe care ți le poruncesc, tu și fiul tău și fiul fiului tău, în toate zilele vieții tale, și ca să ți se lungească zilele.
6:3 וְשָׁמַעְתָּ יִשְׂרָאֵל וְשָׁמַרְתָּ לַעֲשׂוֹת אֲשֶׁר יִיטַב לְךָ וַאֲשֶׁר תִּרְבּוּן מְאֹד כַּאֲשֶׁר דִּבֶּר יְהוָה אֱלֹהֵי אֲבֹתֶיךָ לָךְ אֶרֶץ זָבַת חָלָב וּדְבָשׁ. Veshamá'ta Yisrael veshamárta la'asot asher yitáv lehá va'asher tirbún me'ód ka'asher dibér Adonay Elohé avotéha lahá éretz zavát haláv udvásh Ascultă dar, Israele, și ia seama să le împlinești, ca să-ți fie bine și să vă înmulțiți mult, cum ți-a făgăduit Adonai, Elohe-ul părinților tăi, într-o țară în care curge lapte și miere.

Aliya 6 — Devarim 6:4-6:25 (Shema si Veahavta)

Audio ebraica / romana — in pregatire
6:4 שְׁמַע יִשְׂרָאֵל יְהוָה אֱלֹהֵינוּ יְהוָה אֶחָד. Shemá Yisrael, Adonay Elohénu, Adonay Ehád Ascultă, Israele: Adonai, Elohim-ul nostru, Adonai este unul.
6:5 וְאָהַבְתָּ אֵת יְהוָה אֱלֹהֶיךָ בְּכָל־לְבָבְךָ וּבְכָל־נַפְשְׁךָ וּבְכָל־מְאֹדֶךָ. Ve'ahavtá et Adonay Elohéha behol levavhá uvehol nafshehá uvehol me'odéha Și să iubești pe Adonai, Elohim-ul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta.
6:6 וְהָיוּ הַדְּבָרִים הָאֵלֶּה אֲשֶׁר אָנֹכִי מְצַוְּךָ הַיּוֹם עַל־לְבָבֶךָ. Vehayú hadevarím ha'éle asher anohí metzavhá hayóm al levavéha Și cuvintele acestea, pe care ți le poruncesc astăzi, să fie în inima ta;
6:7 וְשִׁנַּנְתָּם לְבָנֶיךָ וְדִבַּרְתָּ בָּם בְּשִׁבְתְּךָ בְּבֵיתֶךָ וּבְלֶכְתְּךָ בַדֶּרֶךְ וּבְשָׁכְבְּךָ וּבְקוּמֶךָ. Veshinantám levanéha vedibárta bam beshivtehá beveitéha uvlehtehá badéreh uveshohbehá uvekuméha să le sădești adânc în copiii tăi și să vorbești despre ele când vei fi acasă, când vei merge pe cale, când te vei culca și când te vei scula.
6:8 וּקְשַׁרְתָּם לְאוֹת עַל־יָדֶךָ וְהָיוּ לְטֹטָפֹת בֵּין עֵינֶיךָ. Ukshartám le'ot al yadéha vehayú letotafót ben einéha Să le legi ca semn pe mâna ta și să-ți fie ca fruntare între ochi;
6:9 וּכְתַבְתָּם עַל־מְזוּזֹת בֵּיתֶךָ וּבִשְׁעָרֶיךָ. Uhtavtám al mezuzót beitéha uvish'aréha să le scrii pe ușorii casei tale și pe porțile tale.
6:10 וְהָיָה כִּי יְבִיאֲךָ יְהוָה אֱלֹהֶיךָ אֶל־הָאָרֶץ אֲשֶׁר נִשְׁבַּע לַאֲבֹתֶיךָ לְאַבְרָהָם לְיִצְחָק וּלְיַעֲקֹב לָתֶת לָךְ עָרִים גְּדֹלֹת וְטֹבֹת אֲשֶׁר לֹא־בָנִיתָ. Vehayá ki yevi'ahá Adonay Elohéha el ha'áretz asher nishbá la'avotéha le'Avrahám leYitzhák ulYa'akóv latét lah arím guedolót vetovót asher lo baníta Și când Adonai, Elohim-ul tău, te va aduce în țara pe care a jurat-o părinților tăi, lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, că ți-o va da, cu cetăți mari și bune pe care nu tu le-ai zidit,
6:11 וּבָתִּים מְלֵאִים כָּל־טוּב אֲשֶׁר לֹא־מִלֵּאתָ וּבֹרֹת חֲצוּבִים אֲשֶׁר לֹא־חָצַבְתָּ כְּרָמִים וְזֵיתִים אֲשֶׁר לֹא־נָטָעְתָּ וְאָכַלְתָּ וְשָׂבָעְתָּ. Uvatím mele'ím kol tuv asher lo mile'ta uvorót hatzuvím asher lo hatzávta keramím vezeitím asher lo natáta ve'ahálta vesavá'ta și cu case pline de tot felul de bunătăți pe care nu tu le-ai umplut, cu fântâni săpate pe care nu tu le-ai săpat, cu vii și măslini pe care nu tu i-ai sădit, și vei mânca și te vei sătura,
6:12 הִשָּׁמֶר לְךָ פֶּן־תִּשְׁכַּח אֶת־יְהוָה אֲשֶׁר הוֹצִיאֲךָ מֵאֶרֶץ מִצְרַיִם מִבֵּית עֲבָדִים. Hishámer lehá pen tishkáh et Adonay asher hotzi'ahá me'éretz Mitzráyim mibéit avadím ia seama atunci să nu uiți pe Adonai, care te-a scos din țara Egiptului, din casa robiei.
6:13 אֶת־יְהוָה אֱלֹהֶיךָ תִּירָא וְאֹתוֹ תַעֲבֹד וּבִשְׁמוֹ תִּשָּׁבֵעַ. Et Adonay Elohéha tirá ve'otó ta'avód uvishmó tishavéa De Adonai, Elohim-ul tău, să te temi, Lui să-I slujești și pe Numele Lui să juri.
6:14 לֹא תֵלְכוּן אַחֲרֵי אֱלֹהִים אֲחֵרִים מֵאֱלֹהֵי הָעַמִּים אֲשֶׁר סְבִיבוֹתֵיכֶם. Lo telhún aharé elohím aherím me'elohé ha'amím asher sevivotehém Să nu mergeți după alți dumnezei, dintre dumnezeii popoarelor din jurul vostru,
6:15 כִּי אֵל קַנָּא יְהוָה אֱלֹהֶיךָ בְּקִרְבֶּךָ פֶּן־יֶחֱרֶה אַף־יְהוָה אֱלֹהֶיךָ בָּךְ וְהִשְׁמִידְךָ מֵעַל פְּנֵי הָאֲדָמָה. Ki El kaná Adonay Elohéha bekirbéha pen yeheré af Adonay Elohéha bah vehishmidhá me'ál pené ha'adamá căci Adonai, Elohim-ul tău, este un Elohim gelos în mijlocul tău; ca nu cumva să se aprindă mânia lui Adonai, Elohim-ul tău, împotriva ta și să te nimicească de pe fața pământului.
6:16 לֹא תְנַסּוּ אֶת־יְהוָה אֱלֹהֵיכֶם כַּאֲשֶׁר נִסִּיתֶם בַּמַּסָּה. Lo tenasú et Adonay Elohehém ka'asher nisitém baMasá Să nu ispitiți pe Adonai, Elohim-ul vostru, cum L-ați ispitit la Masa.
6:17 שָׁמוֹר תִּשְׁמְרוּן אֶת־מִצְוֺת יְהוָה אֱלֹהֵיכֶם וְעֵדֹתָיו וְחֻקָּיו אֲשֶׁר צִוָּךְ. Shamór tishmerún et mitzvót Adonay Elohehém ve'edotáv vehukáv asher tzivhá Să păziți cu grijă poruncile lui Adonai, Elohim-ul vostru, mărturiile Lui și legile Lui pe care ți le-a poruncit,
6:18 וְעָשִׂיתָ הַיָּשָׁר וְהַטּוֹב בְּעֵינֵי יְהוָה לְמַעַן יִיטַב לָךְ וּבָאתָ וְיָרַשְׁתָּ אֶת־הָאָרֶץ הַטֹּבָה אֲשֶׁר־נִשְׁבַּע יְהוָה לַאֲבֹתֶיךָ. Ve'asíta hayashár vehatóv be'einé Adonay lemá'an yitáv lah uváta veyarásh'ta et ha'áretz hatová asher nishbá Adonay la'avotéha și să faci ce este drept și bun înaintea ochilor lui Adonai, ca să-ți fie bine și să intri și să stăpânești țara aceea bună pe care Adonai a jurat-o părinților tăi,
6:19 לַהֲדֹף אֶת־כָּל־אֹיְבֶיךָ מִפָּנֶיךָ כַּאֲשֶׁר דִּבֶּר יְהוָה. Lahadóf et kol oyvéha mipanéha ka'asher dibér Adonay ca să alunge pe toți vrăjmașii tăi dinaintea ta, cum a spus Adonai.
6:20 כִּי־יִשְׁאָלְךָ בִנְךָ מָחָר לֵאמֹר מָה הָעֵדֹת וְהַחֻקִּים וְהַמִּשְׁפָּטִים אֲשֶׁר צִוָּה יְהוָה אֱלֹהֵינוּ אֶתְכֶם. Ki yish'alhá binhá mahár lemor ma ha'edót vehahukím vehamishpatím asher tzivá Adonay Elohénu ethém Când te va întreba fiul tău mai târziu, zicând: Ce înseamnă mărturiile, legile și poruncile pe care vi le-a poruncit Adonai, Elohim-ul nostru?
6:21 וְאָמַרְתָּ לְבִנְךָ עֲבָדִים הָיִינוּ לְפַרְעֹה בְּמִצְרָיִם וַיּוֹצִיאֵנוּ יְהוָה מִמִּצְרַיִם בְּיָד חֲזָקָה. Ve'amárta levinhá avadím hayínu leFar'ó beMitzráyim vayotzi'énu Adonay miMitzráyim beyád hazaká atunci să spui fiului tău: Eram robi la Faraon în Egipt, și Adonai ne-a scos din Egipt cu mână puternică;
6:22 וַיִּתֵּן יְהוָה אוֹתֹת וּמֹפְתִים גְּדֹלִים וְרָעִים בְּמִצְרַיִם בְּפַרְעֹה וּבְכָל־בֵּיתוֹ לְעֵינֵינוּ. Vayitén Adonay otót umoftím guedolím vera'ím beMitzráyim beFar'ó uvehol beitó le'eynéinu și Adonai a făcut semne și minuni mari și înfricoșate asupra Egiptului, asupra lui Faraon și asupra întregii lui case, sub ochii noștri;
6:23 וְאוֹתָנוּ הוֹצִיא מִשָּׁם לְמַעַן הָבִיא אֹתָנוּ לָתֶת לָנוּ אֶת־הָאָרֶץ אֲשֶׁר נִשְׁבַּע לַאֲבֹתֵינוּ. Ve'otánu hotzí misham lemá'an haví otánu latét lánu et ha'áretz asher nishbá la'avotéinu și ne-a scos de acolo, ca să ne ducă și să ne dea țara pe care a jurat-o părinților noștri.
6:24 וַיְצַוֵּנוּ יְהוָה לַעֲשׂוֹת אֶת־כָּל־הַחֻקִּים הָאֵלֶּה לְיִרְאָה אֶת־יְהוָה אֱלֹהֵינוּ לְטוֹב לָנוּ כָּל־הַיָּמִים לְחַיֹּתֵנוּ כְּהַיּוֹם הַזֶּה. Vayetzavénu Adonay la'asot et kol hahukím ha'éle leyir'á et Adonay Elohénu letóv lánu kol hayamím lehayoténu kehayóm hazé Și Adonai ne-a poruncit să împlinim toate legile acestea, temându-ne de Adonai, Elohim-ul nostru, spre binele nostru totdeauna, ca să ne țină în viață, cum este astăzi.
6:25 וּצְדָקָה תִּהְיֶה־לָּנוּ כִּי־נִשְׁמֹר לַעֲשׂוֹת אֶת־כָּל־הַמִּצְוָה הַזֹּאת לִפְנֵי יְהוָה אֱלֹהֵינוּ כַּאֲשֶׁר צִוָּנוּ. Utzedaká tihyé lánu ki nishmór la'asot et kol hamitzvá hazót lifné Adonay Elohénu ka'asher tzivánu Și aceasta va fi dreptatea noastră, dacă vom păzi să împlinim toată porunca aceasta înaintea lui Adonai, Elohim-ul nostru, cum ne-a poruncit.

Aliya 7 — Devarim 7:1-7:11

Audio ebraica / romana — in pregatire
7:1 כִּי יְבִיאֲךָ יְהוָה אֱלֹהֶיךָ אֶל־הָאָרֶץ אֲשֶׁר־אַתָּה בָא־שָׁמָּה לְרִשְׁתָּהּ וְנָשַׁל גּוֹיִם־רַבִּים מִפָּנֶיךָ הַחִתִּי וְהַגִּרְגָּשִׁי וְהָאֱמֹרִי וְהַכְּנַעֲנִי וְהַפְּרִזִּי וְהַחִוִּי וְהַיְבוּסִי שִׁבְעָה גוֹיִם רַבִּים וַעֲצוּמִים מִמֶּךָּ. Ki yevi'ahá Adonay Elohéha el ha'áretz asher atá va shama lerishtá venashál goyím rabím mipanéha haHití vehaGuirgashí veha'Emorí vehaKená'aní vehaPerizí vehaHiví vehaYevusí shivá goyím rabím va'atzumím miméka Când Adonai, Elohim-ul tău, te va duce în țara în care intri s-o stăpânești, și va alunga dinaintea ta multe neamuri: pe hetiți, pe ghirgasiți, pe amoriți, pe canaaniți, pe fereziți, pe heviți și pe iebusiți, șapte neamuri mai mari și mai puternice decât tine,
7:2 וּנְתָנָם יְהוָה אֱלֹהֶיךָ לְפָנֶיךָ וְהִכִּיתָם הַחֲרֵם תַּחֲרִים אֹתָם לֹא־תִכְרֹת לָהֶם בְּרִית וְלֹא תְחָנֵּם. Untanám Adonay Elohéha lefanéha vehikitám haharém taharím otám lo tihrót lahém berít veló tehanem și Adonai, Elohim-ul tău, ți le va da în mână, să le bați și să le nimicești cu totul; să nu faci legământ cu ele și să nu ai milă de ele.
7:3 וְלֹא תִתְחַתֵּן בָּם בִּתְּךָ לֹא־תִתֵּן לִבְנוֹ וּבִתּוֹ לֹא־תִקַּח לִבְנֶךָ. Veló tithatén bam bithá lo titén livnó uvitó lo tikáh livnéha Să nu te încuscrești cu ele; pe fiica ta să n-o dai fiului lor, și pe fiica lor să n-o iei pentru fiul tău.
7:4 כִּי־יָסִיר אֶת־בִּנְךָ מֵאַחֲרַי וְעָבְדוּ אֱלֹהִים אֲחֵרִים וְחָרָה אַף־יְהוָה בָּכֶם וְהִשְׁמִידְךָ מַהֵר. Ki yasír et binhá me'aharáy ve'avdú elohím aherím vehará af Adonay bahém vehishmidhá mahér Căci ei ar abate pe fiul tău de la Mine, ca să slujească altor dumnezei; și mânia lui Adonai s-ar aprinde împotriva voastră și te-ar nimici repede.
7:5 כִּי־אִם־כֹּה תַעֲשׂוּ לָהֶם מִזְבְּחֹתֵיהֶם תִּתֹּצוּ וּמַצֵּבֹתָם תְּשַׁבֵּרוּ וַאֲשֵׁירֵהֶם תְּגַדֵּעוּן וּפְסִילֵיהֶם תִּשְׂרְפוּן בָּאֵשׁ. Ki im ko ta'asú lahém mizbehotehém titótzu umatzevotám teshabéru va'asheirehém tegade'ún ufsilehém tisrefún ba'ésh Dimpotrivă, așa să le faceți: să le dărâmați altarele, să le sfărâmați stâlpii, să le tăiați copacii sfinți și să le ardeți în foc chipurile cioplite.
7:6 כִּי עַם קָדוֹשׁ אַתָּה לַיהוָה אֱלֹהֶיךָ בְּךָ בָּחַר יְהוָה אֱלֹהֶיךָ לִהְיוֹת לוֹ לְעַם סְגֻלָּה מִכֹּל הָעַמִּים אֲשֶׁר עַל־פְּנֵי הָאֲדָמָה. Ki am kadósh atá laAdonay Elohéha behá bahár Adonay Elohéha liheyót lo le'ám segulá mikól ha'amím asher al pené ha'adamá Căci tu ești un popor sfânt pentru Adonai, Elohim-ul tău; pe tine te-a ales Adonai, Elohim-ul tău, ca să fii poporul Lui deosebit dintre toate popoarele de pe fața pământului.
7:7 לֹא מֵרֻבְּכֶם מִכָּל־הָעַמִּים חָשַׁק יְהוָה בָּכֶם וַיִּבְחַר בָּכֶם כִּי־אַתֶּם הַמְעַט מִכָּל־הָעַמִּים. Lo merubhém mikól ha'amím hashák Adonay bahém vayivhár bahém ki atém hamát mikól ha'amím Nu pentru că erați mai numeroși decât toate popoarele v-a iubit Adonai și v-a ales, căci erați cei mai puțini dintre toate popoarele;
7:8 כִּי מֵאַהֲבַת יְהוָה אֶתְכֶם וּמִשָּׁמְרוּ אֶת־הַשְּׁבֻעָה אֲשֶׁר נִשְׁבַּע לַאֲבֹתֵיכֶם הוֹצִיא יְהוָה אֶתְכֶם בְּיָד חֲזָקָה וַיִּפְדְּךָ מִבֵּית עֲבָדִים מִיַּד פַּרְעֹה מֶלֶךְ־מִצְרָיִם. Ki me'ahavát Adonay ethém umishamrú et hashevuá asher nishbá la'avotehém hotzí Adonay ethém beyád hazaká vayifdéha mibéit avadím miyád Par'ó méleh Mitzráyim ci pentru că Adonai v-a iubit și pentru că a vrut să țină jurământul pe care l-a jurat părinților voștri, v-a scos Adonai cu mână puternică și te-a răscumpărat din casa robiei, din mâna lui Faraon, împăratul Egiptului.
7:9 וְיָדַעְתָּ כִּי־יְהוָה אֱלֹהֶיךָ הוּא הָאֱלֹהִים הָאֵל הַנֶּאֱמָן שֹׁמֵר הַבְּרִית וְהַחֶסֶד לְאֹהֲבָיו וּלְשֹׁמְרֵי מִצְוֺתָו לְאֶלֶף דּוֹר. Veyadá'ta ki Adonay Elohéha hu ha'Elohím ha'El hane'emán shomér haberít vehahésed le'ohaváv ulshomré mitzvotáv le'élef dor Să știi dar că Adonai, Elohim-ul tău, El este Elohim, Elohim-ul credincios, care ține legământul și îndurarea până la a mia generație a celor ce-L iubesc și păzesc poruncile Lui,
7:10 וּמְשַׁלֵּם לְשֹׂנְאָיו אֶל־פָּנָיו לְהַאֲבִידוֹ לֹא יְאַחֵר לְשֹׂנְאוֹ אֶל־פָּנָיו יְשַׁלֶּם־לוֹ. Umeshalém lesone'áv el panáv leha'avidó lo ye'ahér lesone'ó el panáv yeshalém lo și care răsplătește pe cei ce-L urăsc, în față, ca să-i nimicească; nu va zăbovi față de cel ce-L urăște, în față îi va răsplăti.
7:11 וְשָׁמַרְתָּ אֶת־הַמִּצְוָה וְאֶת־הַחֻקִּים וְאֶת־הַמִּשְׁפָּטִים אֲשֶׁר אָנֹכִי מְצַוְּךָ הַיּוֹם לַעֲשׂוֹתָם. Veshamárta et hamitzvá ve'et hahukím ve'et hamishpatím asher anohí metzavhá hayóm la'asotám Să păzești dar porunca, legile și rânduielile pe care ți le poruncesc astăzi, ca să le împlinești.

Maftir (repeta 7:9-7:11)

7:9 וְיָדַעְתָּ כִּי־יְהוָה אֱלֹהֶיךָ הוּא הָאֱלֹהִים הָאֵל הַנֶּאֱמָן שֹׁמֵר הַבְּרִית וְהַחֶסֶד לְאֹהֲבָיו וּלְשֹׁמְרֵי מִצְוֺתָו לְאֶלֶף דּוֹר. Veyadá'ta ki Adonay Elohéha hu ha'Elohím ha'El hane'emán shomér haberít vehahésed le'ohaváv ulshomré mitzvotáv le'élef dor Să știi dar că Adonai, Elohim-ul tău, El este Elohim, Elohim-ul credincios, care ține legământul și îndurarea până la a mia generație a celor ce-L iubesc și păzesc poruncile Lui,
7:10 וּמְשַׁלֵּם לְשֹׂנְאָיו אֶל־פָּנָיו לְהַאֲבִידוֹ לֹא יְאַחֵר לְשֹׂנְאוֹ אֶל־פָּנָיו יְשַׁלֶּם־לוֹ. Umeshalém lesone'áv el panáv leha'avidó lo ye'ahér lesone'ó el panáv yeshalém lo și care răsplătește pe cei ce-L urăsc, în față, ca să-i nimicească; nu va zăbovi față de cel ce-L urăște, în față îi va răsplăti.
7:11 וְשָׁמַרְתָּ אֶת־הַמִּצְוָה וְאֶת־הַחֻקִּים וְאֶת־הַמִּשְׁפָּטִים אֲשֶׁר אָנֹכִי מְצַוְּךָ הַיּוֹם לַעֲשׂוֹתָם. Veshamárta et hamitzvá ve'et hahukím ve'et hamishpatím asher anohí metzavhá hayóm la'asotám Să păzești dar porunca, legile și rânduielile pe care ți le poruncesc astăzi, ca să le împlinești.

Haftara — Yeshayahu 40:1-26 (Sabat Nachamu)

Audio ebraica / romana — in pregatire
40:1 נַחֲמוּ נַחֲמוּ עַמִּי יֹאמַר אֱלֹהֵיכֶם. Nahamú nahamú amí yomár Elohehém Mângâiați, mângâiați pe poporul Meu, zice Elohim-ul vostru.
40:2 דַּבְּרוּ עַל־לֵב יְרוּשָׁלִַם וְקִרְאוּ אֵלֶיהָ כִּי מָלְאָה צְבָאָהּ כִּי נִרְצָה עֲוֺנָהּ כִּי לָקְחָה מִיַּד יְהוָה כִּפְלַיִם בְּכָל־חַטֹּאתֶיהָ. Daberú al lev Yerushaláyim vekir'ú eléha ki mal'á tzevaá ki nirtzá avonáh ki lakehá miyád Adonay kiflayim behol hatoteha Vorbiți inimii Ierusalimului și strigați-i că lupta lui s-a sfârșit, că nelegiuirea lui este iertată, că a primit din mâna lui Adonai îndoit pentru toate păcatele lui.
40:3 קוֹל קוֹרֵא בַּמִּדְבָּר פַּנּוּ דֶּרֶךְ יְהוָה יַשְּׁרוּ בָּעֲרָבָה מְסִלָּה לֵאלֹהֵינוּ. Kol koré bamidbár panú déreh Adonay yasherú ba'aravá mesilá lelohénu Un glas strigă: Pregătiți în pustie calea lui Adonai; neteziți în stepă un drum pentru Elohim-ul nostru.
40:4 כָּל־גֶּיא יִנָּשֵׂא וְכָל־הַר וְגִבְעָה יִשְׁפָּלוּ וְהָיָה הֶעָקֹב לְמִישׁוֹר וְהָרְכָסִים לְבִקְעָה. Kol géy yinasé vehol har vegivá yishpálu vehayá he'akóv lemishór veharehasím levikeá Orice vale să se înalțe, și orice munte și deal să se coboare; ce este strâmb să se îndrepte, și ce este aspru să se netezească.
40:5 וְנִגְלָה כְּבוֹד יְהוָה וְרָאוּ כָל־בָּשָׂר יַחְדָּו כִּי פִּי יְהוָה דִּבֵּר. Venigla kevod Adonay vera'ú hol basár yahdáv ki pi Adonay dibér Și se va arăta slava lui Adonai, și tot ce este de carne va vedea împreună; căci gura lui Adonai a vorbit.
40:6 קוֹל אֹמֵר קְרָא וְאָמַר מָה אֶקְרָא כָּל־הַבָּשָׂר חָצִיר וְכָל־חַסְדּוֹ כְּצִיץ הַשָּׂדֶה. Kol omér kerá ve'amár ma ekrá kol habasár hatzír vehol hasdó ketzítz hasadé Un glas a zis: Strigă. Și eu am zis: Ce să strig? Tot ce este de carne este iarbă, și toată frumusețea lui ca floarea câmpului.
40:7 יָבֵשׁ חָצִיר נָבֵל צִיץ כִּי רוּחַ יְהוָה נָשְׁבָה בּוֹ אָכֵן חָצִיר הָעָם. Yavésh hatzír navél tzitz ki rúah Adonay nashvá bo ahén hatzír ha'ám Iarba se usucă, floarea se veștejește, căci suflarea lui Adonai suflă peste ea; într-adevăr, poporul este iarbă.
40:8 יָבֵשׁ חָצִיר נָבֵל צִיץ וּדְבַר־אֱלֹהֵינוּ יָקוּם לְעוֹלָם. Yavésh hatzír navél tzitz udvár Elohénu yakúm le'olám Iarba se usucă, floarea se veștejește, dar cuvântul Elohim-ului nostru rămâne în veac.
40:9 עַל הַר־גָּבֹהַ עֲלִי־לָךְ מְבַשֶּׂרֶת צִיּוֹן הָרִימִי בַכֹּחַ קוֹלֵךְ מְבַשֶּׂרֶת יְרוּשָׁלִָם הָרִימִי אַל־תִּירָאִי אִמְרִי לְעָרֵי יְהוּדָה הִנֵּה אֱלֹהֵיכֶם. Al har gavóha alí lah mevaséret Tzión harími vakóah koléh mevaséret Yerushaláyim harími al tira'í imrí le'aré Yehudá hine Elohehém O, Sioane, care aduci veste bună, suie-te pe un munte înalt; o, Ierusalime, care aduci veste bună, ridică-ți glasul cu putere; ridică-l, nu te teme; spune cetăților lui Iuda: Iată Elohim-ul vostru!
40:10 הִנֵּה אֲדֹנָי יְהוִה בְּחָזָק יָבוֹא וּזְרֹעוֹ מֹשְׁלָה לוֹ הִנֵּה שְׂכָרוֹ אִתּוֹ וּפְעֻלָּתוֹ לְפָנָיו. Hine Adonay Elohim behazák yavó uzroó moshlá lo hine seharó itó ufe'ulató lefanáv Iată, Adonai Elohim vine cu putere, și brațul Lui va stăpâni pentru El; iată, plata Lui este cu El și lucrarea Lui înaintea Lui.
40:11 כְּרֹעֶה עֶדְרוֹ יִרְעֶה בִּזְרֹעוֹ יְקַבֵּץ טְלָאִים וּבְחֵיקוֹ יִשָּׂא עָלוֹת יְנַהֵל. Kero'é edró yiré bizroó yekabétz telaím uveheikó yisá alót yenahél Ca un păstor Își va paște turma; cu brațul Lui va aduna mieii și-i va purta în sânul Lui, și va conduce blând pe cele ce alăptează.
40:12 מִי־מָדַד בְּשָׁעֳלוֹ מַיִם וְשָׁמַיִם בַּזֶּרֶת תִּכֵּן וְכָל בַּשָּׁלִשׁ עֲפַר הָאָרֶץ וְשָׁקַל בַּפֶּלֶס הָרִים וּגְבָעוֹת בְּמֹאזְנָיִם. Mi madád besho'aló máyim veshamáyim bazéret tikén vehol bashalísh afár ha'áretz veshakál bapéles harím ugva'ót bemoznáyim Cine a măsurat apele cu podul palmei, și cerurile cu palma, și a strâns într-o măsură țărâna pământului, și a cântărit munții cu cântarul și dealurile cu cumpăna?
40:13 מִי־תִכֵּן אֶת־רוּחַ יְהוָה וְאִישׁ עֲצָתוֹ יוֹדִיעֶנּוּ. Mi tikén et rúah Adonay ve'ísh atzató yodi'énu Cine a îndrumat Duhul lui Adonai, sau cine I-a fost sfetnic și L-a învățat?
40:14 אֶת־מִי נוֹעָץ וַיְבִינֵהוּ וַיְלַמְּדֵהוּ בְּאֹרַח מִשְׁפָּט וַיְלַמְּדֵהוּ דַעַת וְדֶרֶךְ תְּבוּנוֹת יוֹדִיעֶנּוּ. Et mi no'átz vayvinéhu vayelamdéhu be'órah mishpát vayelamdéhu dá'at vedéreh tevunót yodi'énu Cu cine s-a sfătuit și cine I-a dat pricepere, și L-a învățat calea dreptății, și L-a învățat cunoștința, și I-a arătat calea înțelegerii?
40:15 הֵן גּוֹיִם כְּמַר מִדְּלִי וּכְשַׁחַק מֹאזְנַיִם נֶחְשָׁבוּ הֵן אִיִּים כַּדַּק יִטּוֹל. Hen goyím kemár midlí uhesháhak moznáyim nehshávu hen iyím kadák yitól Iată, neamurile sunt ca o picătură dintr-o găleată, și sunt socotite ca praful mărunt din cumpănă; iată, El ridică insulele ca pe un fir de praf.
40:16 וּלְבָנוֹן אֵין דֵּי בָּעֵר וְחַיָּתוֹ אֵין דֵּי עוֹלָה. Ulevanón eyn day ba'ér vehayató eyn day olá Și Libanul nu ajunge pentru foc, nici animalele lui pentru o ardere de tot.
40:17 כָּל־הַגּוֹיִם כְּאַיִן נֶגְדּוֹ מֵאֶפֶס וָתֹהוּ נֶחְשְׁבוּ־לוֹ. Kol hagoyím ke'áyin negdó me'éfes vatóhu nehshevú lo Toate neamurile sunt înaintea Lui ca un nimic, și sunt socotite de El mai puțin decât nimic și deșertăciune.
40:18 וְאֶל־מִי תְּדַמְּיוּן אֵל וּמַה־דְּמוּת תַּעַרְכוּ לוֹ. Ve'el mi tedamyún El uma demút ta'archú lo Cu cine veți asemăna dar pe Elohim? Sau ce chip Îi veți pune alături?
40:19 הַפֶּסֶל נָסַךְ חָרָשׁ וְצֹרֵף בַּזָּהָב יְרַקְּעֶנּוּ וּרְתֻקוֹת כֶּסֶף צוֹרֵף. Hapésel nasáh harásh vetzoréf bazaháv yeraken vurtukót késef tzoréf Meșterul toarnă un idol, și argintarul îl acoperă cu aur, și-i toarnă lanțuri de argint.
40:20 הַמְסֻכָּן תְּרוּמָה עֵץ לֹא־יִרְקַב יִבְחָר חָרָשׁ חָכָם יְבַקֶּשׁ־לוֹ לְהָכִין פֶּסֶל לֹא יִמּוֹט. Hamsukán terumá etz lo yirkáv yivhár harásh hahám yevakésh lo lehahín pésel lo yimót Cel ce este prea sărac pentru o asemenea ofrandă alege un lemn care nu putrezește; își caută un meșter iscusit ca să-i facă un chip cioplit care să nu se clatine.
40:21 הֲלוֹא תֵדְעוּ הֲלוֹא תִשְׁמָעוּ הֲלוֹא הֻגַּד מֵרֹאשׁ לָכֶם הֲלוֹא הֲבִינֹתֶם מוֹסְדוֹת הָאָרֶץ. Halo ted'ú halo tishmá'u halo hugád merósh lahém halo havinótem mosdót ha'áretz Nu știți? N-ați auzit? Nu vi s-a spus de la început? N-ați înțeles de la întemeierea pământului?
40:22 הַיֹּשֵׁב עַל־חוּג הָאָרֶץ וְיֹשְׁבֶיהָ כַּחֲגָבִים הַנּוֹטֶה כַדֹּק שָׁמַיִם וַיִּמְתָּחֵם כָּאֹהֶל לָשָׁבֶת. Hayoshév al hug ha'áretz veyoshevéha kahagavím hanoté hadók shamáyim vayimtahém ka'óhel lashávet El este Cel ce șade deasupra cercului pământului, și locuitorii lui sunt ca niște lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o perdea și le desface ca un cort de locuit;
40:23 הַנּוֹתֵן רוֹזְנִים לְאָיִן שֹׁפְטֵי אֶרֶץ כַּתֹּהוּ עָשָׂה. Hanotén roznim le'áyin shoftéy éretz katóhu asá El preface pe voievozi în nimic, face de nimic pe judecătorii pământului.
40:24 אַף בַּל־נִטָּעוּ אַף בַּל־זֹרָעוּ אַף בַּל־שֹׁרֵשׁ בָּאָרֶץ גִּזְעָם וְגַם־נָשַׁף בָּהֶם וַיִּבָשׁוּ וּסְעָרָה כַּקַּשׁ תִּשָּׂאֵם. Af bal nitá'u af bal zoráu af bal shorésh ba'áretz gizám vegam nasháf bahém vayibáshu us'ará kakásh tisaém Abia sunt sădiți, abia sunt semănați, abia le-a prins rădăcină în pământ tulpina, când El suflă peste ei, și se usucă, și vijelia îi ia ca pe niște paie.
40:25 וְאֶל־מִי תְדַמְּיוּנִי וְאֶשְׁוֶה יֹאמַר קָדוֹשׁ. Ve'el mi tedamyúni ve'eshvé yomár Kadósh Cu cine dar Mă veți asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el? zice Cel Sfânt.
40:26 שְׂאוּ־מָרוֹם עֵינֵיכֶם וּרְאוּ מִי־בָרָא אֵלֶּה הַמּוֹצִיא בְמִסְפָּר צְבָאָם לְכֻלָּם בְּשֵׁם יִקְרָא מֵרֹב אוֹנִים וְאַמִּיץ כֹּחַ אִישׁ לֹא נֶעְדָּר. Se'ú marom eineihém ur'ú mi bará éle hamotzí vemispár tzevaám lehulám beshém yikrá merov onim ve'amítz kóah ish lo nedár Ridicați-vă ochii în sus și priviți cine a făcut acestea; El scoate oastea lor după număr, îi cheamă pe toți pe nume; prin mărimea puterii Lui și prin tăria puterii Lui, niciunul nu lipsește.